Ultimul Erou

8

Alice ramase impietrita pe scaun , cu ochii mari, parandu-i-se ca imaginea lui  crestea amenintator deasupra ei, ca aceea unui spirit misterios care tocmai a iesit dintr-o sticla. Nu reusi sa pronunte nici o singura silaba, dar auzise clar cuvantul ''casatorie'' , care acum plutea in deriva prin capul ei, de parca diavolul insasi dansa inebunit printre flacarile iadului.

-Oh, gemu ea, slabita. 

Isi inchise ochii si trase puternic aer in plamani, apoi aluneca pe sub bratul lui care se intinde pe de-a lungul scaunului. Murmurand cuvinte fara sens , isi croi drum, instinctiv, spre bucatarie.

-Unde te duci? o intreba Jake, la doi pasi in spatele ei. Cum ea isi scutura capul, neajutorata, continuandu-si drumul, el spuse: Alice, trebuie sa vorbim despre asta. Alice...

-Asteapta, spuse ea rasufland greu, in timp ce deschidea una dupa alta usitele dulapiorului  de pe perete pe care apoi la trantea ,frustrata la loc. In sfarsit, nereusind sa gaseasca nici macar o aluna ratacita, lua dintr-un vas  un biscuit de ciocolata si il musca geabita.

Oh , biscuitii astia. Fac ca laptele  sa ti se para mai acceptabil.

Lapte, se gandi ea buimaca, in timp ce bucata din gat refuza sa alunece.

-Alice , ce se intampla cu tine?

Jake statea chiar in spatele ei si ea simti nedumerirea din vocea lui . Ea turna laptele  repede si, dupa ce bau  jumatate din el, dintr-o inghititura , stranse din umeri si sopti:

-Mi-a ramas biscuit in gat .

Ca si cum asta ar fi explicat totul.Ea privi afara pe fereastra , apoi in jos, la paharul din mana ei,  apoi spre frigiderul deschis.Oriunde , numai nu la barbatul care statea la un pas de ea  si pe care trebuia sa-l priveasca defapt.Tusi scurt, apoi il privi plina de speranta.

-N-ai spus  cu adevarat ce mi se pare ca am auzit...nu-i asa?

El paru prins intre exasperare si amuzament.

-Am spus ca vreau sa ne casatorim.

Ea inspira nesigura.

-Tocmai de asta imi era frica, murmura ea. Uite domnule...Jake. Cred ca iei totul prea in serios. Incerca sa rada, insa nu reusi. Asta e secolul 21. Nimeni nu trebuie sa se casatoreasca. Vocea ei deveni din ce in ce mai intensa in timp ce vorbea. Femeia a fost eliberata, iti amintesti? Putem vota. Avem carierele noastre. Ne intretinem familiile singure. Si nimeni...nu se mai asteapta ca barbatul sa faca un gest ''nobil''. 

Ea observa cat de curios o privea el. 

-Nu trebuie sa dovedesti nimic, Jake . Nu mai e un secret. Barbatii sunt si ei expusi greselii. Se opri si zambi: Nu mai exista eroi, si ,deci, nu trebuie sa ma impresionezi pe nimeni cu gesturi de sacrificiu. Pur si simplu, nu mai e vremea marilor gesturi.

El ii ridica barbia, de parca i-ar fi amintit de prezenta lui , de parca ar fi simtit ca incepuse sa o ia razna, vorbind in afara poblemei lor.

-Esti sigura ca asa e? intreba el, calm. Pot mentiona jumatate de duzina de eroi, fara a ma gandi prea mult. De exemplu , protul care vorbea deschis noaptea trecuta  la televizor despre vanzari de droguri din cartierul lui. 

Ea se indrepta cativa pasi , apoi privi inapoi peste umar.

-Nu te intrebi niciodata cu ce se aleg un asa-zis erou dintr-o poveste oarecare?Poate e vorba de publicitate. Poate ca omul ala vrea sa urce in ierarhia bisericii.Pariez ca ai fost surprins sa aflii cat de des exista un motiv egoist in spatele unui lucru ca asta.

Ea incepu sa se plimbe de colo-colo, nerealizand  felul ganditor in care el o privea, si cuvintele ii venira repede, iar gesturile ii devenira mai emfatice.

-Cam asa merg lucrurile. Crezi ca ai gasit ceva adevarat 100% si, cand colo, totul e putred pe dedesubt .Un functionar guvernamental e corupt. Un conducator religios fura din fondurile biserici. O gramada de doctorii  care nu stiu meserie au cabinete. Oamenii politici,politistii si judecatorii sunt de-a dreptul de vanzare. ..