DESTINUL IUBIRII

Capitolul 7

La media♡ îi aveți pe: Ana, Claus şi Maya☆

Următoarele săptămâni au fost destul de obositoare, dar au meritat pentru bugetul oferit spre final. M-am acomodat cu colegii, cu ceea ce trebuie să fac zilnic, însă nu mi-am gasit un prieten mai bun decât ceilalți colegii de ai mei. Claus a fost destul de... invizibil în ultimele zile, nici măcar nu am dat de el la birou, în schimb Maya, ea...e foarte bine, la servici i-a mărit salariu, iar din ce am auzit relația ei, cu Kevin merge foarte bine, peste câteva zile împlinind chiar 2 ani şi 6 luni de relație, nu înțeleg de ce nu s-a mutat încă cu el, însă nu că nu mi-ar convenii că stă cu mine.

E în sfârşit weekend, nu am nimic special de făcut decât să mă relaxez. Stau pe canapeaua din sufragerie şi vizionez un film de acțiune, nu prea interesant şi mănânc cipsuri cu sare. Pare o zi normală, până să aflu.....

- Neața'! mă salută Maya încântată venind spre mine.
- Hei! Ce'i cu atâta fericire pe tine? întreb, răspunsul venind odată ce ea îmi întinde patru bilete de avion... spre Grecia?
- E? Ce zici? mă întreabă cu acelasi zâmbet pe față.
- Ce sunt cu ăstea?
- 4 bilete spre Grecia, ce nu ştii să citeşti?
- Cu cine mergi? întreb curioasă.
- Cu tine, prostuțo! Bine.. şi cu Kev şi.. cu probabil viitorul tău iubit?! îmi spune Maya pe un ton neafectat.
- Cu cine? repet întrebarea, de parcă nu aş fi auzit răspunsul.
- Cu tine, Kevin...
- Nu, am auzit, nu mai repeta. Şi cine se presupune că va fi viitorul meu "iubit"? întreb oarecum deranjată.
- Alex.... îmi răspunde cu juma' de gură.
- Ce? Nu.... disperatu' ăla?
- Ah.. te rog, e prietenu' lui Kev... nu-l poți şi tu măcar accepta cel puțin 5 zile? Şi aşa e nebun după tine, deci îl ai la degetu' mic. Te rog...!
- 5 zile? Cu el? Doar nu voi dormii şi cu el în cameră, nu? spun şocată.
- Nu. Tu dormii cu mine, iar băieții ei doi. Te rog? Fă-o pentru mine.
- Ok. Dar, când plecăm? Trebuie să îmi iau liber.
- În dimineața aceasta. îmi răspunde Maya şi îşi reia zâmbetul.
- Şi mie acum îmi spui?
- Nu mai te plânge atât! Hai odată, să fim gata la timp.

Într-un final accept şi schițez şi eu un zâmbet pe față lăsând filmul şi pornind spre camera mea, pentru a face bagajul. Încep prin a-mi alege trei rochițe, una de un roz neon, preferata mea, o alta cu flori colorată şi una alb cu negru simplă mai de seară. Mai îmi adaug două, trei perechi de blugi scurți, câteva tricouri, încă câteva haine ce mi-au plăcut şi bineînțeles costumul de baie. Mi-am pus ce am mai avut nevoie, mi-am făcut un duş revirgorant în care am avut timp să mă gândesc la cât de nebună poate fi Maya şi cum cred eu că se vor desfăşura următoarele cinci zile, dar să privim partea bună... o să fac plăjă în Grecia!

Eram gata, aşteptam în sufragerie, dar simțeam că mai am ceva de făcut, lipsea ceva. Cât timp eu stăteam şi analizam ce lipseşte, Maya se învârtea ca un titirez, ba prin baie, bucătărie, dormitor şi tot aşa, până la urmă ce vroia să ia din bucătărie?

- Oh, am uitat! mă trezesc spunând după ce mi-am dat seama că defapt nici măcar nu m-am învoit de la muncă, nici măcar nu ştiu cu certitudine dacă pot merge. Telefonul, unde îmi e telefonul? întreb derutată si totodată şi agitată.
- Ce? Ce ai pățit? mi se adresează Maya.
- Nu l-am întrebat!
- Pe cine?
- Pe Claus!
- Ce să-l întrebi? Ana?
- Nu m-am învoit!
- Ok, numai fi aşa agitată, uite-ți telefonul pe bar.

Îl apelez imediat şi nici nu îmi dau seama că într-un minut deja terminasem conversația. M-a lăsat fără măcar să pună vreo întrebare. Oare era atent la ce am spus? Nici nu mă înteresează. Plec în vacanță! Sper să mă distrez, până la urmă nu mă interesează de cei din jur, mă refer strict la Alex.

"Avionul decolează în 5 minute, toții pasagerii să fie la locurile lor!" Se aude în tot avionul, slavă Domnului că am plecat mai devreme de acasă. Mi-am pus centura de siguranță şi căştile în urechi, locul meu era mai departe de al celorlalți, însă sunt obişnuită să fiu singură, fără cineva cunoscut în jur într-un avion. Tot m-am plimbat după tata, aşa că nu va fi vreo problemă.
În puțin timp am ațipit, mi se întâmplă des. Tot drumul m-am visat pe plajă, soare, mare, eu şi apa! Abia aştept. M-am trezit tocmai la începutul aterizării, datorită presiunii pe care o urăsc de fiecare dată. Mda, se pare că tot drumul am dormit.
Ştiu că am mai fost odată când eram mai mică cu părinții în Grecia, însă nu mai îmi amintesc nimic de atunci.
Am coborât, iar pe banca din față, cei trei mă aşteptau, ne-am luat bagajele şi în scurt timp am ieşit din aeroport. Se pare că Maya a planificat tot, chiar şi o maşină personală să ne ducă la casa unde vom sta cinci zile. Ea a fost în spatele acestora sau altcineva, de unde a făcut rost de atâția banii? Trebuie să-i dau ceva? Desigur că o să-i dau bani, mă voi simți aiutea dacă nu.

Drumul a fost destul de scurt, eu fiind în gândurile mele. Capul meu cu ajutorul imaginației bogate poate să explodeze de tot felul de porcării, cele mai multe sunt vise, de care nu ştiu chiar dacă voi avea parte vreodată, iar acestea nu țin cont de bani, ci de iubirea adevărată. Da, slabe şanse, Ana. Dar, vorba mea, "Nu îti pierde speranța, întotdeauna există o şansă spre un vis". Alex a observat că am fost gânditoare tot drumul, iar ca prin minune m-a lăsat în pace. Dacă va continua aşa toată vacanța, nu voi fi stresată şi voi avea o vacanță de vis.

- Ana eşti gata? mă întreabă Kevin, coborând din maşină.
- Da, scuze... eram în gândurile mele, cred. spun râzând.
- Te ajut eu? mi se oferă Alex la luarea bagajului.
- Te rog.
- Ce ți-ai luat cu tine? Ştii că stăm numai cinci zile, nu?
- Da, doar că sunt precaută.
- Ca întotdeauna.
- Ți-ai făcut planuri pentru vacanța asta?
- Oarecum, vreau să asigur de ceva.
- Ce anume?spun curioasă.
- Cred că vei afla.
- Este în legatură cu mine?
- Nu stiu, spune zâmbind.

Ne-am instalat în camere, având în vedere că am ajuns târziu nu am mai ieşit niciunde, numai pe terasă unde m-am fascinat de iubirea lor, a lui Kevin şi Maya. Sunt minunați.

- Mă duc să mai aduc băutură! ne spune Maya, îndreptându-se spre frigiderul din bucătărie.
- Hei, vreau să vă spun ceva, dar trebuie să păstrați secretul. Kevin ne anunță şi ne face curioşi pe mine şi Alex.
- Promitem, spunem la unison.
- O voi cere pe Maya de şoție! spune cu un zâmbet gigand şi cu ochii scipindu-i de iubire.
- Nu cred, felicitări! Frate, era şi timpul!
- Mă uimiți pe zi ce trece! Cred că iubesc iubirea voastră, dragilor!
- Ce s-a întâmplat aici? iese Maya pe uşă, aşezându-se lângă viitorul ei soț.
- Discutam despre un film. o "lămureşte" Alex.

Am continuat până pe la două dimineața, unde a trebuit să ne culcăm pentru a ne trezi de dimineață să mergem la plajă.
Am dormit foarte bine, presupun că fiind rezultatul oboselii, ori chiar confortul comerei oferit. Nu pot să mă plâng de condițiile alese de Maya, e magnifică.

Alarma a sunat la 7:30, iar cum presupuneam ne-am trezit toții greu, ajungând pe plajă în jur de 9 fară un sfert. Greu, având în vedere că suntem la numai 5 minute de plajă.

Mi-am dat jos rochia, rămânând în costumul meu de baie cu slipii negri, simpli şi sutienul meu roz. Acesta este preferatul meu. Mi-am prins părul lejer şi am alergat spre apă. Am prostul obicei ca, de fiecare dată, chiar de apa este sloi, să mă arunc în ea, nepâsându-mi de consecințe. Aşa sunt de mică, cel puțin aşa este mai uşor să mă acomodez cu apa.

Am înotat destul de mult, ca la un moment dat nu mai ajungeam cu picioarele jos. Aşa se întâmplă mereu când am o stare bună. Am băut multe sucuri, ne-am distrat, a fost o zi senină şi plină de nebunii. Până când, telefonul a sunat...

- Da?! răspund fară să privesc numele celui/celei ce mă contactează.
- Hei, pe unde eşti? îmi răspunde o voce cunoscută, ca mai apoi să mă uit la numele celui cu care vorbesc. Era de asteptat, era el.
- Pe plajă, de ce întrebați?
- Unde mai exact? Gata, te-am văzut!
- Ce...? Minunat, mi-ai închis! Hei, ce nai...?! Scot cuvintele din gură fără să vreau când două palme se aşează pe pleopele mele, acum închise.
- Cine e? întreabă el amuzat, logic că e el, tocmai am vorbit la telefon.
- Un şef ticălos care mă urmereşte peste tot, dar care trebuie să-l respect pentru a-mi păstra job-ul?
- Da, dar mi-ar fi plăcut mai mult " cel mai tare bărbat pe care-l cunosc" sau " prințul din povestea mea". spune satisfăcut şi îşi retrage palmele, pentru a putea într-un final să mă întorc cu fața la el. Arăta bine, la bustul gol cu o pereche de blugi negri până la genunchi.
- Ce cauți aici?
- M-am gândit să ies la plajă.
- Sigur, de unde ştiai unde sunt?
- Pai a fost uşor, eu doar am... . Dar nu a putut continua căci chiar atunci a apărut Alex .
- Hei, Ana... scuze, nu am vrut să vă întrerup, eu ...
- Nu ne-ai întrerupt de la nimic, spune.
- Pai vroiam să-ți zic că urmează ca Kevin să o ceară in casătorie pe Maya şi mă gândeam că poate... .
- Voi veni îmediat.

Va urma... :)