Moarte, ai venit deja?

53 10 0
                                    

Dupa ce am aflat ca nu voi mai avea o viata normala...
Am decis, sa fac acel transplant de sange pentru Kevin.
- Pustoaico, ai toata viata in fata. Esti sigura ca vrei sa faci asta?

- Bai, am spus ca vreau sa o fac si o sa o fac.
Logan se uita urat la mine.

-Ma scuzati, nu vei face nimic.
Nu te las eu.

-Intelege-ma ca o voi face cu sau fara voia ta, deci, du-te la Clarice si lasa-ma.

Pe usa intra o asistenta.

- Domnule, baiatul nu mai respira. Trebuie sa facem transplantul, repede!

- Hai, deci esti 100% sigura ca o faci.

Am plecat spre salon.
Dupa ce am intrat, l-am vazut pe Kevin stand intins pe pat. Era palid, nu imi arata nici o emotie.
Lacrimile nu apar pe obrajii mei.
Tare ciudat, eu de obicei eram tare sensibila cu chestiile astea.

Ma intind pe pat iar una din asistente ma saruta usor pe frunte.
Doctorul se apropie usor de mana mea iar apoi simt usor acul rece care, imi intra usor, usor in mana.
Ochii mi-se inchid incet.
Apoi ii aud vocea lui Logan care tipa disperat.
Eram constienta ca o sa mor, dar nu aveam de gand sa regret vre-o acctiune petrecuta in mica dar greoaia mea viata.

Ma trezesc cu o durere de cap infernala.
Ii vad pe Chris, Luke, Stephan, Logan si lola.
Toti se uitau la mine ca la o fantoma.
Ma ridic usor si ma simteam ca un fulg.
- Logan, nu imi vine sa cred.
Am supravietuit?
Logan nu spunea nimic, de parca nu ma aude.
- Kevin, ma auzi???
Ma aplec sa il iau in brate.
La usa se vedea cineva...era mama...
Pasesc usor spre usa si intreb.

- De ce mi-ao facut asta? M-ai abandonat.

-Scumpo, inca nu ti-ai terminat treaba. Acum trezeste-te.

Deschid ochii usor si ii vad ochii plini cu lacrimi...
Era Kevin.

- Iti multumesc, fara tine nu puteam traii.

Inca nu puteam vorbii asa ca am zambit usor si am dat din cap afirmariv.
Pe usa intra Lola si Chris.

- Ce imi faci tu miee??
Blondoo, ma omori cu zile.

-Dar, ce am facut???
Intreaba nedumerita.

-Daca muream, nu veneai la inmormantare?

- Nu mai vorbii asa...
Spune Chris pe un ton jos.

-Tu, criminalule.
E numai vina ta...
Iesi, nu vreau sa te mai vad...nici o data...

I'm a fighter!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum