prolog

189 17 6
                                    

Stau pe scaun gandindu-ma la trecutul meu,de cand m-am nascut pana in prezent. M-am nascut prematur la 7 luni. Asta mi-a agravat sanatatea mintala dar sunt ok acum de cand s-a gasit rezolvare la problema mea. Mai am un frate mai mare, normal...partial...chear daca el e sanatos mental, ai zice ca eu sunt mai normala.Trecutul intunecat incepe sa ma urmareasca peste tot, boala agravanduse. Vad umbre, aud voc care ma striga, nu le dau importanta.Le iau drept ceva normal.De cand ambi parinti mi-au murit intr-un accident mortal,eu stau cu bunica mea. Si ei ii este greu stiind modul in care suflete parintilor mei s-au indreptat spre instelatul cer..cred...asta ne zicea bunica mie si lui Tomas.El e genul care sufera cateva zile ,iar dupa acea ii trece. Eu insa sunt suparata mereu si imi trece greu. De cand am aflat cruntul adevar, am intrat in depresie! Era o placere sa vad sange,indiferent al cui era. Intradevar a fost greu sa ma acomodez la scoala si nici acum nu m-am acomodat complet. Toti ma stigau ,,sadica,, doar pentru ca am omorat un cocalar din scoala...mare lucru...oricum nu prea am nevoie de scoala. Adica stiu multe pe care nu le stie nimeni, secrete , mistere, tot ce am nevoie ,nu toate orele alea plictisitoare. Desi buni ma trimite , eu stau prin parcuri taindu-mi venele. E calmant, mai ales in perioada asta cand se implinesc 14 ani de la moarte Martei si lui Harry...da...parinti mei...cum de au murit fix de ziua mea?!...de atunci urasc ziua de Hallowen...

O lacrima se prelinse pe obrazul meu rosiatic,cazand pe blugi mei negri...!

hei lume uite si o carte de groaza..stiu ca inceputul e plictisitor dar na, e prima mea carte de groaza...personalitatea mea sadica se desopera incet... apropo vreau sa-i multumesc lui SweetBlackFire incurajari!

NataliaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum