Afinitate

Capitolul II

Am terminat şi cu liceul pe ziua de astăzi. Mă îndrept spre casă, singură, nu am mai aşteptat-o pe Eli pentru că era deja ocupată cu Mike al ei.
Când am ajuns acasă am rugat-o pe mama să îmi pregătească ceva de mâncare, cât timp îmi făceam eu un duş relaxant de care aveam mare nevoie după toate întâmplate astăzi.
Mă duc în fața oglinzii din baie să mă uit şi eu ce față am după ziua asta oribilă de luni, din care mai aveam câteva ore bune deoarece era de abea ora 14:12. Când mă uit în oglindă zăresc o siluetă de bărbat în spatele meu, m-am albit la față în mai puțin de o secundă şi când mă întorc rapid să văd cine este, nu mai era nimeni...
-Alessia, ai luat-o razna fată, spun gândind cu voce tare.
Haide Aleesia nu este aşa de grav, o să ajungi doar pe pastile, spune vocea mea interioară, târânduse pe jos de râs şi ținânduse de burtă. Noroc că eram îmbrăcată în halatul meu bleo pufos, îi desfac funda şi îl las să cada pe gresia rece, iar eu intru în cabina de duş. Relaxându-mă îmi vin toate motivele de ce nu mai sunt cu James, ma rănit aşa de rău, nu vreau să îl mai văd în viața mea, iar lacrimile reci încep să îmi curgă pe obraji. După o oră şi ceva de stat sub duş eram dinou vie la față şi miroseam a crini. Crinii erau florile mele preferate mai ales cei albi, care înseamnă puritate şi bună voință.
După ce am mâncat masa delicioasă preparată de mama observ că este 16:43, ora când eu trebuia să ies pe uşă şi să ma duc la antrenamente, scrimă, care este un sport al minții, dar cred că o să întârzii puțin. Fug repede în cameră îmi pun costumul în geantă şi ce mai aveam nevoie şi dispar pe uşă, spunând doar un pa mamă înainte să închid uşa de la întrare.
Am alergat în drum spre sala de antrenamente care se afla la 5km de unde stau eu. Când am ajuns, am avut norocul că nu începuseră încalzirea aşa ca mă strecor uşor lângă ceilalți.
-BUNĂ SEARA ! Spune răstit antrenoarea noastră, care era înaltă cu ochii negrii şi părul brunet tus bob.
-Bună seara ! Strigăm toți în cor.
După ce s-a terminat antrenamentul, am făcut un duş rapid si m-am schimbat în hainele de stradă. Ieşind din vestiar aud cum doamna Mara mă strigă să vin puțin până la ea să stăm de vorbă doar noi două, merg cu sfială în spre locul unde se afla ea, stergându-mi părul cu un prosop deoarece era încă ud.
-Aleesia, ce mai faci? Spune doamna Mara.
-Bine, mulțumesc pentru întrebare, dar ce s-a întâmplat de m-ați chemat? spun şi simt cum mă cuprinde frica. Ce ai mai făcut acuma blondo? mă dojeneşte vocea mea înterioară.
-Vroiam să văd dacă eşti bine după întâmplarea aceea cu James. Mai şocat când mi-ai spus şi bine înțeles că nu mă refer la faptul că te-ai deapărțit de el. Ştii bine la ce mă refer, draga mea, şi mă ia în brațe iar eu reacționez la fel o strâng în brațe cât pot de tare şi îi mulțumesc pentru grija acordată iar imediat după mă bufneşte plânsul.
-Aleesia nu mai plange draga mea totul o să fie bine, ai să vezi ! Îmi spune aceasta strângându-mă mai tare în brațe. Offff... domna Mara este ca o a doua mamă pentru mine, este persoana care o poți pune pe rană şi să fi sigur că acea rana nu va mai exista deloc. Ce am facut să o merit eu pe femeia asta? Prima mea antrenoare, care ea ma descoperit pe mine şi a avut încredere în mine că pot câstiga! A doua mea mămică, care ştie mai multe despre mine decât mama mea adevărată şi mă înțelege mai bine ca ea. Dacă ar afla mama... şi un fior mă trece pe şirea spinării.

Devine din ce în ce mai interesant nu credeți?
XoXo, A