Capitolul IV

92 8 3
                                    

Aleesia, nu am un sentiment bun în legătură cu asta, îi dau dreptate conştiinței mele şi eu aveam acelaşi sentiment.
-Servitoare INCOPETENTĂĂĂ !! Nu poți convinge o copilă să mănânceeee ! Spuse bărbatul înalt din fața mea, am înghețat în mai puțin de o secundă la auzul vocii acelea groase şi plină de ură şi dezgust. Nu cred că ma observat din prima, se uita la Victoria aşteptând probabil răspunsul ei şi când se uită la mine că o țineam în brațe, brusc am văzut cum ochii lui roşii au devenit un verde smaral foarte strălucitori şi sa calmat brusc.
-Nu este vina ei că nu am mâncat eu, s-a rugat de mine aproape 4 ore, spun repede cu o voce sugrumată.
-Victoria, dute şi termină-ți treaba, ACUM! spuse acesta tipând.
Fata se ridică repede şi aproape a fugit pe uşă cu privirea în jos şi a spus doar un "mă scuza-ți stăpâne". Deci el era acest stăpân, oftez în sinea mea şi îmi pare rău că din cauza mea a pățit toate astea dar pur şi simplu nu îmi era foame. Mă întorc la pervaz, mai calmă şi stăpâna pe mine decât crede-am că sunt şi mă asez pe acele perne de culoare crem şi privesc pe geam nebăgândul în seamă pe acest tip care se uita la mine insistent.
-De ce nu ai vrut să mănânci? nu i-am răspuns şi am continuat să mă uit pe geam.
-Nu îți place cum gătesc bucătăresele mele? la fel, nu i-am răspuns.
-Dar de ce nu îmi răspunzi? a primit acelaşi răspuns de la mine, tăcere, dar acuma puteam să simt în glasul lui o urmă foarte mică de tristețe şi îl văd cu coada ochiului cum se aşează pe fotoliu şi cum îşi lasă capul în jos în semn de frustrare că probabil nu îi răspund.
Au trecut cam 30min în care el a stat şi ma analizat, iar eu nu am făcut altceva decât să ma uit pe geam şi să mă întreb tristă ce vrea el de la mine? ce caut eu aici şi cu ce scop?
-Cum te cheamă? Nu i-am răspuns imediat.
-Aleesia NewMoon, spun automat fără să ma uit la el sau să schiz vre-o mişcare.
-Frumos nume, şi câți ani ai?
- 17. Tu cine eşti?
-Adrian Țepeş. Mă bucur că ai hotărât într-un final să vorbeşti cu mine, poate îmi poți răspunde la întrebările de mai devreme.
-Nu îmi era foame, mi-am întors non-şalantă capul spre el fără nici o expresie pe față, iar ceea ce am văzut în fața mea a fost, uaaaauuu, ce bărbat, stătea în picioare acum, deci îl puteam analiza mai bine acuma, era înalt cam 1,85m, părul negru ca abanosul, ochii de un verde sclipitor iar corpul, oooo da, avea corp de zeu grec, era îmbrăcat într-o cămaşa albă mulată cu primi nasturi desfăcuți până la bust şi cu pantaloni de stofa negri, se vedea fiecare formă a muşchilor bine lucrați, Aşa partidă ar merge, este o partidă mai bună ca James! spune conştiința mea salivând, iar eu abținându-mă din greu. Mi-am întors privirea înapoi în spre geam sperând să nu îşi fi dat seama că mă holbez la formele lui, vaiiii ce muschi aveaaaa.
-Nu ai mâncat mai bine de o zi, deci nu îmi poți spune că nu îți este foame, spuse acesta hlizit. L-am observat cum a luat farfuria care acuma conținea un piept de pui la grătar cu orez şi s-a aşezat lângă mine şi să îmi întindă furculița cu o bucățică de carne şi să mi-o bage în gură, prima oară l-am refuzat, Te rog frumos mănâncă ceva, nu vreau să slăbeşti. Nu l-am mai refuzat a doua oară, atunci când s-a uitat la mine în ochii rugându-mă din priviri, am simțit o mie de fluturi în stomac, nu e bineeee.
Nu am mâncat foarte mult, doar jumate din ce era în farfurie, deoarece chiar mă simțeam plină deja.
-Ai văzut că nu a fost aşa greu, îmi zâmbea cald.
-Aham, spun şi am luat o gură de apă.
-Nu eşti prea comunicati-vă, spune şi ridică din sprânceană la mine.
-Nu chiar... şi am oftat adânc.
-Eu trebuie să plec acuma, am nişte treburi de rezolvat. Sa ridicat brusc cu o față serioasă, iar înainte să închidă uşa şi adus aminte să îmi mai spună ceva, Aaaa şi vezi că într-o oră o să vină Sergiu să îți ia măsuri pentru haine, a închis uşa şi a plecat...
Doamne ce se întâmpla cu mine???

Nu am găsit poză cu Adrian cu părul lung, dar vi-l arât pe Adrian cu părul scurt, îmi cer scuze, o să vă las imaginația să lucreze acuma.
Scuzati-mi greşelile dar scriu pe telefon. Pupiciii

V-A PLĂCUT PÂNĂ ACUMA??? AŞTEPT COMENTURIILEEEEEE !!!
Aşa o să îmi dau seama dacă o să mai continuii sau nu. Rămâne la alegera voastră .

XoXo, A

AfinitateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum