Amintiri (NaruHina)

8. Am încredere în tine!

Inca stateam acolo, imbratisati, pe canapeaua din sufrageria lui frumos mobilata. Paharul meu cu apa zacea neatins langa cutia lui de bere pe a carei suprafata se prelingeau picaturi de apa. Simteam sarutul ala in tot corpul. Limba lui mangaia lenes, gusta din plin si savura gura mea. Ma facea sa ma simt atat de ciudat, stand acolo. Fara sa-mi elibereze gura, mainile lui au alunecat pe umerii mei, pe spate, pe solduri... M-a tras mai aproape de el. Simteam cum imi pierd constiinta, cum nu mai pot sta dreapta. M-am sprijinit de el punandu-mi mainile pe pieptul lui. Am simtit cum inima ii pulsa. Acele batai nu le intreceau nici pe departe pe ale mele. Inima mea parca statea sa-mi strapunga pieptul si sa sara de acolo, atat de tare batea. Sanii se ridicau si se lasau in jos in acelasi ritm cu respiratia mea. Mana lui si-a facut usor drum din parul meu, spre gat apoi mai jos. Simteam ca aerul nu imi mai putea intra in plamani in acel moment. Stateam acolo, tremurand, iar geamatul care as fi vrut sa-l scot a fost inabusit de propriile noastre saruturi. M-am departat usor de el si mi-am impreunat mainile in poala, privindu-le. Obrajii imi ardeau, un sentiment ciudat imi invadase tot corpul... Mi-a atins umarul privindu-ma ingrijorat.
-Ti-am facut vre-un rau? Te-a...
-Taci! am spus slab intrerupandu-l. Ar fi urmat sa intrebe "Te-a deranjat ca mana mea s-a oprit pe pieptul tau?" si daca intreba asta eu ar fi trebuit sa mor. Pentru ca daca spuneam "Da" as fi mintit. Si cu siguranta un "Nu" cred ca nu aveam curajul sa-l pronunt.
-Hina...
-Uite ce e. Am spus eu privindu-l. Ai apelat la mine ca sa-ti fac nenorocitul ala de dormitor! Daca nu-ti trebuia tie un pat rotund si ciudat eu as fi fost bine mersi in biroul meu, sau acasa, sau oriunde alt undeva numai cu tine nu! M-ai sarutat in seara aia la petrecerea Sakurei. Acel sarut m-a facut sa pierd controlul asupra propriei mele persoane. Da, recunosc, mi-a placut! Insa tot eu am rupt acel sarut. Si acum ce, cauti cumva sa continui ceea ce ai incercat in seara aia? Vrei sa ma distrugi definitiv? Spune! incepusem deja sa tip la el iar lacrimile se adunasera in ochii mei. Nu-mi pasa.Ma privea uimit, nervos. Ochii lui trimeteau fulgere catre ai mei.
-Spune, Naruto! De ce iti bati joc de mine? De ce spui ca ma placi? De ce ma saruti?Incepusem sa plang grav. A vrut sa ma ia in brate insa l-am impins. M-am ridicat de pe canapea si m-am indreptat spre hol, cu gandul de a ma incalta si a pleca de acolo. A venit dupa mine. In timp ce imi luam tenesii in picioare, m-a prins de mana si m-a trantit de perete. La contactul cu suprafata rece am scos un sunet slab. Ma duruse...
-Poti sa termini? Ma privea nervos.
-Stiu prea bine ca ma placi, Hinata. Oricine si-ar da seama de asta. Si oricine si-ar da seama ca si eu te plac. Zilele astea nu ai iesit deloc pe afara. Eram ingrijorat. Norocul a facut sa dau de tine la acea firma. Vreau sa vorbim, sa petrecem timp impreuna... De ce nu ma crezi ca te plac?
-Ar trebui sa te faci actor! i-am spus eu in scarba. Niciodata nu m-ai placut! Mereu ai fost atras de Sakura! Nici nu vorbeai cu mine. Eram o oarecare pentru tine. Stiu ca asa voi fi mereu. Acum daca nu te superi, lasa-ma sa plec. Nu am terminat bine de spus ca buzele lui le atinsesera deja pe ale mele. Genunghii mi s-au inmuiat, oasele din corpul meu parca nu mai existau si muschii nu mai faceau fata greutatii mele. Si-a prins mainile pe sub fundul meu si m-a ridicat in brate si i-am inconjurat soldurile cu picioarele. Dupa ce ne-am despartit din sarut pentru a respira am oftat usor. Genele negre si dese imi erau grele. Mi-am pus fruntea pe umarul lui.
-Acum ma crezi?
-Ihm...
Mi-a dat drumul usor facand un pas in spate si m-a privit in ochi. Acea privire senina, dulce ma facea sa-l iubesc din ce in ce mai mult. Si-a pus un deget pe varful nasului meu si imi zambea inocent. Eu zambeam rusinata si priveam in alta parte.

***

-Vrei sa spui ca te-a sarutat? Si la mine acasa si azi?
-Da... Si saruta chiar bine... Adica... Stateam pe balcon cu o cana de ceai fierbinte in mana in timp ce discutam la telefon cu rozalia. Ii povesteam ceea ce patisem. Ma adusese acasa si inainte sa cobor din masina mi-a spus zambind "De acum iti pot spune iubito, da? Adica, suntem impreuna, nu?" M-am intons spre el si l-am sarutat lung si apasat. Cred ca luase asta ca pe un "Da".
Dupa ce am ajuns acasa am mancat, am facut baie si mi-am telefonat prietena.
-Deci in sfarsit sunteti imreuna! Domne, Hin', sunt asa fericita pentru tine! Deci gata o punem de nunta! Sunt nasa sa sti. Am inceput sa radem amandoua de spusele fetei de la celalalt capat al firului.
-Sunt acasa! s-a auzit o voce de barbat urmata de una feminina.
-Saku, vorbim maine, ok? S-au intors sor-mea si Neji.Am terminat convorbirea si am coborat jos. Hanabi statea intinsa pe canapea vaicarindu-se ca o dor picioarele din cauza tocurilor care le purtase. M-am asezat langa ea si i-am spus zambind:
-Se pare ca sandalele alea ti-au dat dureri de cap.
-Dureri de picioare vrei sa spui. M-am intalnit cu Kiba azi. zambetul mi-a disparut de pe buze. Mi-a zis ca vrea sa vorbeasca cu tine. Zicea ca e ceva important.
-Nu-mi pasa! Baiatul ala e un nenorocit.Mi-a intins un plic alb. Mi-a spus ca e din partea lui si l-am deschis oftand.