Magia prieteniei

Capitolul 4

  Inauntru era intuneric. Coboram incet pe scari, pentru a nu ne impiedica.
  Cand am ajuns la finalul scarilor, am intrat intr-o incapere plina cu comori egiptene.
   -Nu credeam ca ceva atat de plictisor poate avea atat de multe bogatii ! E uimitor ! am spus eu.
   -Trebuie sa cautam indicii nu sa admiram aurul , mi- a spus Mary.
   Dar nu a apucat sa termine bine propozitia ca o  voce o intrerupse:
    - Cred ca aveti nevoie de ajutorul meu pentru a dezlega misterul.
    Ne-am uitat in jur , putin speriate. In incapere ne aflam eu , Mary si un tip ciudat cu mantie. Nu i se observa fata . Cand si-a tras gluga de pe cap am observat un chip cunoscut . Era Jack, un coleg din scoala generala.
   -Chiar tu esti? Nu te-am mai vazut de atat timp!  spuse Mary mirata.      
   - Da sunt eu. Ma bucur ca ma recunoasteti . E adevarat, a trecut mult timp.
  Jack avea ochi caprui si par brunet. Era inalt si slab si purta ochelari. Ne-a povestit cum a cautat doi ani cartea pe care tocmai am gasit-o, studind de mult timp misterul pe care noi incercam sa il dezlegam. Am crezut absolut ce mi-a zis, pana in momentul in care mi-a explicat ca eu sunt un fel de urmasa a unui magician foarte puternic, un magician egiptean.
   - Nu e posibil !  Urasc egiptul! E o greseala! am tipat eu confuza.
   Dintr-o data, se auzi in zgomot puternic. Niste creaturi ciudate intrara in incapere...