Russian Roulette//F.F. Harry Styles

Capitolul 1-Un nou început

"Katherine..."aud vocea mamei șoptind împreună cu o mână care mă mișcă,dar nu reacționez.

"Katherine!"de data asta strigă cu voce tare. Mă sperii ridicându-mă în șezut:

"C-ce? Ne-au găsit?"mă bâlbâi panicată cu ochii cât cepele.

"Am ajuns. Trebuie să coborâm din avion... "văd fața mamei emanând îngrijorare și tristețe.

"Nu o să ne găsească,scumpo. Nu și de data asta, îți promit. "continuă sarutându-mă pe frunte.
Îi ofer un zâmbet trist și îmi iau jacheta de piele neagră și geanta din același material cu un oftat adânc. Pornim spre ieșire.

Ăsta e un nou început pentru mine și mama,ceea ce ar trebui să mă bucure, dar nu e deloc așa. Mama e convinsă că nu ne pot da de urmă tocmai în Las Vegas, dar după prin câte am trecut, nu mai am putere să cred. Îmi doresc să fie ultima mutare, în ultimul an ne-am mutat de trei ori, asta fiind a patra. Mi-e frică să...

"Vom merge la noua noastră casă. Bagajele o să ne fie trimise în două ore. "îmi explică mama, scoţându-mă din gândurile mele negativiste.
Aprob fără să scot vreun sunet, urmând-o afară din aeroport. Mă îndrept spre un taxi, când mâna mamei se așează pe umărul meu.

"Avem propria noastră mașină."Îmi face semn spre o mașină albă cu geamurile fumurii.

"Asta de unde a apărut? "întreb nedumerită.

"Ţi-am zis săptămâna trecută că am rugat-o pe Christina să-mi cumpere și o mașină pe lângă casă. "

"Ah, ok. "mormăi.

"Iubito, nu am habar ce se întâmplă cu tine și chiar vreau să știu."îmi spune în timp ce intrăm în mașina mare și superbă.

Oftez punându-mi centura:

"Poate o să crezi că sunt prea pesimistă, dar nu știu cum să fiu altfel. Mamă, mi-am petrecut toată viața ascunzându-mă. Nu știu cum e să ai prieteni pentru că mereu când începeam să cunosc oameni, ne mutam. Aș vrea să cred că asta e ultima mutare, dar mă mint singură... "termin, aplecându-mi privirea spre botinele mele.

Mama oftează și își mută privirea de la drum pentru câteva secunde pentru a mă privi înainte să vorbească:

"Katherine, de data asta totul va fi diferit.Am șters orice urmă a noastră.Nu ne vor găsi și îți promit că asta e ultima dată când ne mutăm.E timpul să cunoști oameni, să ieși în lume și să simți gustul vieții, cu o limită evident. Luni vreau să mergem să te înscriu la Facultatea de Artă. Ai un talent minunat în ceea ce privește desenul și nu-mi doresc să pierzi șansa asta din cauza mea. Ai 19 ani, și niciodată nu te-am văzut în preajma unui băiat sau să-mi ceri voie la petreceri. E timpul să uiți de această frică și să trăiești, scumpo."termină ea, fără să își fi luat ochii de la drum nici măcar o secundă.

Rămân mută, privind fix spre părul castaniu al mamei.Ea are dreptate. Trebuie să încep să trăiesc.

"Ai dreptate, mamă. Îţi mulțumesc.Te iubesc."abia acum realizez că am ochii în lacrimi.

"Și eu te iubesc. Ești sensul vieții mele."spune, întorcându-se spre mine și observ că și ea are ochii în lacrimi.

Nu mai spun nimic, doar îmi așez capul pe geam și privesc luminile Las Vegas-ului în întunericul nopții. Observ că intrăm într-un cartier cu case mari și superbe. Nu mă miră că mama a ales o casă în acest cartier. Viața pe care a avut-o a făcut-o să fie o femeie puternică, determinată să-și crească copilul in cele mai bune condiții. De când mă știu, mama a avut o mulțime de joburi.