This feeling hurts so much

XXVI

Mi-a spus tot, absolut tot in legatura cu el si Matei, insa nimic nu era iesit din comun. Mark nu ma mintea, de asta eram sigur, dar de ce nu era atat de afectat de aceasta situatie pe cat eram eu?

-Sunt prostii, mi-a zis neingrijorat. Politia se va afla mereu in jurul nostru ca sa faca dreptate.

-Dar daca vei muri, va fi prea tarziu.

-Nu o sa mor, rase.

Nu am mai spus nimic, nu pentru ca nu imi pasa de el, ci pentru ca stia sa isi poarte singur de griji si nu voiam sa ma supar. Am plecat dupa asta de la el, pentru ca ii promisesem bunicii ca ma intorc acasa devreme pentru a o ajuta. Imbatranise, iar eu eram singurul ei ajutor.

Afara aerul curat imi invada narile, iar parfumul teilor ajungea inauntrul meu, rascolindu-ma si facandu-ma sa imi amintesc de celalalt an, tot pe aceasta vreme. Eram cu un an mai mic, in rest nu ma schimbasem foarte mult. Adierea vantului imi facu parul sa nu mai stea exact asa cu mi-am dorit. Trecand pe langa o masina parcata, mi-am aranjat rapid frizura,a apoi am mers mai departe.

In jur de zece minute ar fi trebuit sa ajung, asta daca nu ma prindea din urma persoana a carei prezente nu o asteptam.

-Ce faci, pustiule?

M-am intors imediat la aceste vorbe. Defapt nu aveam de ales, pentru ca imi prinsese mana si ma obliga intr-un fel sa imi mut toata atentia spre el. Fata de expresia chipului de pana acum, ce nu sarea prea mult in evidenta, sprancenele se indoira, incruntandu-se. Buza mi se ridica intr-o maniera nervoasa, iar obrazul imi zvacni fara sa imi dau seama.

-Ma intorc acasa, am zis indiferent, dand sa plec, dar ma stranse mai tare de brat.

Dintr-o singura miscare imi dadu drumul si incepu sa ma ciufuleasca, apoi porni inainte, urmandu-l. Cu siguranta stia si el unde locuiesc de cate ori ma urmarise. Credea ca nu l-am observat? De fiecare data parul lui roscat se vedea fie dupa un colt de bloc, ori o masina.

-Ai auzit stirile? intreba James.

-Da, i-am raspuns la fel de indiferent.

-Si pe alea cu Mark?

-Da.

-Se pare ca Yn a avut dreptate, incepu el, mergand la pas cu mine. Mark nu e exact prietenul la care te gandeai, nu este omul de incredere. Mark e un nenorocit ce va fi prins de politie imediat si arestat.

Vorbele lui ma calcau pe nervi si imi faceau ca sangele sa imi pulseze pentru prima oara atat de repede. M-am intors spre el, pregatit sa il lovesc cu pumnul oriunde as fi avut ocazia, insa atent la miscarile mele, riposta.

-Usurel, pustiule. Nu trebuie sa te enerveze aceste vorbe. Pana la urma Mark nu e colegul si prietenul pe care ti l-ai imaginat. Trebuie sa te indepartezi de el, imi dadu replica cu gura pana la urechi, zambitor si invingator.

-Esti un mincinos, am sarit imediat, ridicand tonul. Mark nu a facut nimic, el e nevinovat.

Un chicot se facu auzit din partea lui, fapt pentru care am incercat din nou sa il lovesc, dar fara rezultat si de aceasta data.

"La locul faptei se vorbeste ca a fost in ultimele douazeci si patru de ore decat un tip roscat, a carui identitate nu se cunoaste. Ce pana mea o fi vrut ala?"

Vorbele lui Roni imi sunau in minte, iar brusc, ca si cum as fi avut o revelatie, mintea mi se lumina. Ochii imi fugira spre suvitele barbatului din fata mea: roscate. M-am incordat, simtind o greutate ce imi apasa umerii. Am clipit de cateva ori, apoi l-am fixat cu privirea avand ca scop sa scot cateva gesturi din partea lui, insa el continua sa zambeasca la fel de fals ca inainte.