Apoi Cori...e frumoasă, așa mi se spune mereu, e o fată minunată, deschisă, optimistă, demnă de respect! S-a vindecat, e bine! Poate avea orice băiat la picioarele ei, de ce să îi stau eu în cale? Nu am niciun motiv...uneori îmi vine să mă retrag și mi-e teamă, mi-e teamă de un viitor în care toate aceste influențe negative se vor revărsa peste relația noastră. Mi-e teamă de ziua în care o să renunț la tot...mi-e teamă...
Eu când mă pierd printre gânduri uit de tot...în special acum când nu mai văd nimic...nu am nimic care să mă alerteze dacă e ceva prin jur. Așa se face că la un moment dat am început să simt pe piciorul meu stâng o atingere care s-a urcat ușor la mână și a ajuns pe obraz, o mângâiere fină, delicată...apoi am simțit o ușoară urmă de aer cald pe gâtul meu și în cele din urmă delicatețea unui sărut dulce ca mierea, pe obrazul meu!
Cori: Eric! Nu m-ai auzit, nu?
Eric: Jur că nu am auzit nimic, absolut nimic!
Cori: Vai ce silențioasă sunt!
A început să râdă! Doamne ce efect are asupra mea! Doamne!
Eric: Silențioasă ca silențioasă, dar numai ce ai plecat! Cum de ai venit iar?
Cori: Ei am vorbit cu Marius și cu ai mei și pot veni oricând la tine...bine, nu dupa ora 22 si nici până la ora 9 dar în rest, oricând!
Eric: Serios?
Cori: Da, foarte serios! Și acum vreau să profităm! Vreau să îmi spui la ce te gândeai tu așa de profund când am intrat? Așa profund încât nu ai auzit ușa...nu se întâmplă prea des la tine!
Eric: Nu mă gândeam la nimic!
Cori: Hai pe bune?
Eric: Pe bune!
Cori: Dacă m-ai vedea ai putea să observi că am o sprânceană ridicată...știi ce înseamnă asta?
Eric: Ăăă...că nu mă crezi?
Cori: Pam-pam! Da! Deci?
Eric: Deci nu...nu mă gândeam la nimic!
Cori: Eric!
Eric: Da!
Cori: Spune!
Eric: Ce?
Cori: La ce te gândeai!
Eric: La nimic...
Cori: Băi tu chiar crezi că eu sunt proastă? Aveai lacrimi în ochi! Defapt încă le ai! Ce ai?
Eric: Nu am nimic pe bune! Gata, termină cu asta!
Cori: Nu termin! Ce ai? Ce ai Eric?
M-a blocat...nu mai știu să ies! Ce mă fac? Nu pot să îi spun!
Eric: Dar nu am nimic scumpo, nimic!
Cori: Mă supăr rău de tot dacă nu îmi spui!
Eric: Hai măi...
Cori: Unde să vin? Spune-mi!
Eric: Bine...îți spun! Mă gândeam...la noi...
Cori: Și de ce ești trist când te gândești la noi?
Eric: Pentru că mă gândeam la o perioadă din viitor...
Cori: Un viitor trist? De ce?
Eric: Nu știu...pur și simplu.
Cori: Ba știi, hai, spune-mi!
Între timp s-a așezat pe pat și a început să se joace cu părul meu...îi pot simți privirea ațintită pe chipul meu, mă intimidează!
