Datorita LUI (Vol. I)

Schimbarea

     De-odată în fața mea se oprește o mașină. Din ea iese Adam care spune:

     -Salut, urcă repede că întîrziem la ore.

    Am urcat și pe drum nu am scos nici o vorba cu el. Am ajuns în clasă la 7:59. M-am salutat cu toți și am mers în banca mea. Ce noroc că am ajuns înaintea profesoarei. Prima oră aveam istoria. Urăsc istoria. Pentru ce îmi trebuie mie să știu că a avut loc un război, în anul acela și locul celălalt?

     Eram în spatele lui Adam și nu mă puteam concentra. Îmi zburau gîndurile peste tot. Mi se făcuse rău. Nu vedeam nimic și amețeam. Ce se întîmplă? Și brusc m-am trezit în cabinetul medical al școlii. Lîngă mine era Adam și Anny. Am uitat să vă spun că ei doi erau verișori. Eu am încercat să mă ridic, dar Anny spune:

     -Stai culcată pînă se întoarce doctorul.

     - Dar ce se întîmplă aici? Am întrebat eu nedumerită.

     - Ai leșinat pe bancă, adăugă Adam.

     - Cred că mi-a ajuns istorie pe ziua de azi, spun eu rîzînd.

     Verișorii s-au uitat unul la altul apoi au izbucnit în ris. A intrat doctorul pe ușă. Se uită la mine și zice:

     -Văd că te simți mai bine.

     Dau afirmativ din cap.

     -Puteți să vă întoarceți le lecții, dar aveți grijă de ea, spune doctorul arătînd spre mine.

     Ne-am îndreptat cu toții spre cabinetul de istorie. Anny știa ce simt eu pentru Adam și a zis că pleacă ea înainte să vadă dacă nu este directoarea pe hol, astfel lăsîndune singuri. S-a lăsat o liniște în toată școala și nici noi nu vorbeam. În timp ce ne apropiam de clasă Adam m-a luat de mînă și a zis:

     -Mai bine te țin să nu cazi încă odată.

     La aceste vorbe am început să rîd. Apoi iar s-a lăsat liniștea între noi, dar am roșit tare. Înainte să intram în clasă, Anny era în fața ușii și ne aștepta, iar Adam mi-a dat drumul.

     S-a terminat ora foarte greu. Următoarea aveam dirigeția. Diriginta ne-a anunțat că va întîrzia 20-25 minute. Ce veste minunată! Cînd s-a început lecția. Băieții din clasă au început să se bată și să injure. Adam și alți cîțiva băieți au calmat apele și s-a făcut liniște în clasă. Adam s-a dus în fața clasei și a zis:

     -Ce faceți? Suntem o clasă, de ce vă bateți? De ce vă înjurați? Suntem cea mai puternică clasă de a 10-a chiar dacă suntem ,,C". Am alungat superstiția că C este cea mai rea din școală. Dar nu suntem uniți între noi. Dacă cineva are o notă mai mare suntem geloși. De ce? Unii ne cunoaștem de la grădiniță, iar alții suntem împreună din clasa întîia. De unde atîta răutate? V-ați bătut joc de Erica mulți ani, fără să știți ce are. A jignit-o și eu, dar mi-am cerut scuze și o mai fac acum. Dar voi... Ea are dezechilibrări hormonale, o boală care se tratează greu, dar în vacanța de vară s-au văzut diferențe mari. Acum eu în fața tuturor aș vrea să o chem aici, în fața clasei.

     Eu am crezut că vrea să-și ceară din nou scuze, dar totuși inima a început să bată tare repede.

     -A inceput sa imi placa de tine si ai vrea sa fim impreuna? A spus el în șoaptă că doar eu am auzit.

     -Ămm... mmmm... , am spus eu rușinată.

-----------------------------------------------------------------------------------------

     Apoi am văzut că se apropie și că îi simțeam respirația cît mai aproape, și atunci s-a deschisușa clasei...

____________________________________________________________________________________