Datorita LUI (Vol. I)

In sfirsit cu EL

Dupa ce politistii au scos masca am observat ca sub masca era o persoana la care nu ma asteptam sa-mi faca asa ceva. Cu totii am ramas uimiti cind am vazut cine era. Am crezut ca e barbat , dar m-am gresit. Sub masca era o fata. Iar eu am considerat-o prietena. Era Nikki:

- Cum ai putut face una ca asta?

- Nu iti amintesti? Acum citeva luni ti-am zis ca-mi place de Adam , dar tu totusi te-ai gindit doar la tine. Nu stiai ca ma durea?

- Dar si tu stiai ce simteam eu pentru el. Si tu stiai cite nopti am plins. Si tu stii ca saptamina viitoare se implinesc sapte ani de cind il plac. De ce ai vrea sa ma opresti sa fiu fericita. Mereu credeam ca ma incurajezi , dar tu defapt te gindeai la tine. Prin fapta aceasta mi-ai demonstrat ca nu ai fost niciodata prietena adevarata , ci una prefacuta care se gindeste cum sa fie ea cea fericita. Da noi trebuie sa fim fericiti , dar pe linga asta mai avem prieteni , frati , surori , parinti si la tuturor trebuie sa le fie bine.

- Dar , Erica si tu ai trecut prin aceeasi situatie.

- Am trecut :( , dar nu am scris ca-mi voi omori prietena.

- Dar ce s-a intimplat? S-a bagat politistul intre noi.

Sa-si caute de lucru.

- Au fost niste zvonuri cum ca Adam si Teo se intilnesc. Teo stia cit de tare imi placea de Adam si nu puteam credea asa ceva. Si cum eu sunt foarte geloasa nu am putut tine in mine. Am aflat aceasta veste la prima ora si de atunci am plins toate sase ore pe care le aveam in acea zi. Dar am vorbit dupa cu Teo si I-am explicat cit de tare ma durea. Ea a inceput sa rida apoi a zis ce prostuta , nu ti-as putea face asa ceva niciodata , cum ai putut sa crezi si apoi ne-am impacat. Dar eu nu am procedat asa cum ai procedat tu , Nikki.

- Dar , Erica...

- Nu vreau sa te mai ascult. Noi plecam.

Asa ca eu , Adam , Teo si Anny am iesit din sectia de politie. Toti am ramas socati de ce s-a intimplat. Fetele au plecat acasa , dar Adam a insistat sa mergem in parc. Nu am putut sa ma dau batuta usor dar pina la urma am renuntat.

*In parc*

Afara era frig si ningea. O priveliste ca din poveste. Totusi era luna ianuarie. Adam a inceput sa vorbeasca:

- Esti foarte frumoasa astazi.

- Aw , mersi si tu esti foarte dragut. Dar totusi am dorit sa te intreb ceva.

- Da desigur , ce este?

- De s-a intimplat ca ti-ai schimbat parerea despre mine.

- Oh! Asta , e un pic ciudat dar am avut un vis care mi-a schimbat viziune. Acum privesc cu alti ochi la viata. Tu mereu ai fost draguta si amabila cu toti chiar daca ei se purtau urit cu tine.
Aww mi s-au inmuiat genunchii.

-Si... adauga el , am aflat de acum o luna ca ma placi de sase ani , dar azi uite ca-s sapte. Eu ma comportam asa de urit dar tu totusi m-ai placut mai departe.

- Adam , sa stii ca nu te voi lasa niciodata.

- Acum stiu. Si vrei sa iesim duminica viitoare la un film sau ceva.

Asta e o intilnire!!! Spune DAAAAA!!! Subconstient prost , sigur ca voi spune da.

- Da , mi-ar placea , doar ca este o singura problema...

- Care?

- MAMA...

N/A: Buna , uite si nextul. Spre sa va placa. Ceva asemanator s-a intimplat si in viata mea. :*