Datorita LUI (Vol. I)

Cearta

- Eu ti-am scris mesaj ca nu pot veni. Nu stiu de ce nu l-ai primit.
- Eu te-am vazut. Tu ai fost acolo. Ce-i cu tine? Ce se intimpla?
- Nimic. Eu plec.
- Nu, stai. Tu nu ma crezi ca te-am vazut. Eu acus il telefonez pe Tomy.
- Ok.
- Salut,Tomy. Spune-mi si tu Adam a fost azi la repetitii?
- Ce intrebare ciudata.
- Tu raspunde si eu iti voi explica maine.
- Bine , da , a fost.
- Multumesc ne vedem maine.
Si fara sa mai reuseasca sa zica ceva I-am inchis.
- Acum ma crezi.
- Nu, pentru ca eu nu am fost acolo. Eu plec, nu mai am ce discuta cu tine daca nu ma crezi.
- Nici tu nu ma crezi, eu ce pot sa fac?
-Sa ai incredere in mine.
- Nu ti-ai pus vreodata intrebarea de ce eu ma cert la tot pasul.
- Nu si nu am sa mi-o pun. Pa ne vedem cind vei recunoaste.
- Adam , stai si l-am apucat de brat astfel impiedicindul sa plece.
S-a intors cu fata la mine si dintr-o miscare eram in bratele lui. Ne priveam ochi in ochi si intre noi erau 5 centimetri. In ochii nostri se citea limpede dragostea pe care o purtam unul altuia si dezamagirea pe care o aveam datorita acestei situatii. Se vedea foarte usor ca nimeni dintre noi nu minte. La un moment cam dupa vreo 10-15 minute de la mine in camera se auzi un sunet ciudat. Parca ar fi calcat cineva o pisica pe coada si apoi s-a auzit ceva spargindu-se. Am mers impreuna cu Adam repede sus , cel putin am incercat pentru ca ma durea piciorul si schiopatam. Geamul era spart, iar camera mea intoarsa pe dos. Calculatorul era spart, patul rupt in doua, iar cartile de scoala taiate in mii de bucatele.
* Din perspectiva lui Adam*

Eram eu ingrozit de toate astea , dar sa nu mai vorbesc de Erica. Ea a intrat in baie sa se spele pe fata cu putina apa rece sa-si revina un pic. Incercind sa gasesc ceva intreg prin camera Ericai i-am auzit tipatul din baie.
- Ce sa intimplat?
Am tipat eu in timp ce fugeam spre camera cu pricina.
- Uuu...ui...ui...uita-te la asta.
Incerca ea sa murmure ceva greu de deslusit.
Apoi a aratat cu mina spre cada in care se afla jumatate de pisica. M-am speriat asa de tare , dar incercam sa nu ii arat asta Ericai ca sa nu-i fie mai frica.

* Din perspectiva Ericai*

Sunt mai speriata ca niciodata. Acum am si uitat de cearta cu Adam si cu tot , dar nu puteam face nimic asa ca am readus vorba despre repetitii.
-Adam, ce facem cu ce s-a intimplat mai devreme?
-Iar incepi? Am crezut ca am clarificat lucrurile.
-Nu chiar. Ce s-a putut intimpla?
Am stat asa si ne-am gindit mai mult timp pina am exlamat ambii in cor:
- ALEEX!!!!!
...