Pe drum

55 14 9
                                    

-Ross trezește!spune Roxi scuturandu-ma ușor.
-Încă 5 minute.
-Ai spus asta și acum 15 minute.Nu mai putem sta!Ridicate!
-Ok.spun somnoros ridicandu-se din pat cu ochii încă închiși
M-am ridicat leneşi şi mi-am luat pe mine hainele pe care le-am pregătit cu o seară înainte. Am coborât jos cu bagajele în  mâna. Afară toti fratii mei se pregăteau de plecare. Mi-am pus bagajele în portbagaj şi m am înghesuit în maşină langa restul familiei mele (plus Ratliff și Roxi)
După o oră
  Am ajuns in sfarsit in avion şi îmi caut un loc.Riker s-a așezat lângă Rocky,în față lor erau mamă împreună cu Ryland iar  câteva rânduri mai în spate erau Rydellington.Tată s-a așezat lângă o străină așa ca eu urma să stau lângă Roxi,lucru care nu mă deranja.
-Pot să stau?
-Nu văd nici un semn care să spună ca nu.îmi răspunde
M-am așezat și am păstrat tăcerea câteva minute gandindu-ma din nou la ceea ce mi-a spus Rocky ieri,apoi mi-am făcut puțin curaj și am rupt tăcerea.
-Pot să te întreb ceva?spun ezitând la început.Am vorbit încet în speranță ca nu mă va auzi și nu va răspunde...
-Desigur!dar nu a fost așa.
-Îmi place de o fata.spun eu încercând să nu fiu prea direct.Speram să nu se prindă.Dar îmi e rușine sa-i spun.Ce pot face ca să îi arat ce simt?
-Eu...spune ea forandu-si un zâmbet,deoarece cel adevărat a dispărut de când am început fraza.Doar...sarut-o.Dacă te săruta înapoi înseamnă ce te place.
M-am aplecat ușor înspre ea,această urmandu-mi exemplul.Era atât de aproape ca îi puteam simți respirația.Chiar înainte ca buzele noastre să se atingă am fost întrerupți,dar din nefericire nu de cineva cunoscut.
-Mi-ați văzut medicamentele?mă întreabă o babă cu vocea tremurată.
-Nu.
-Sunteți împreună?se băga babă în viață mea personala!
-Nu.răspunde Roxi scurt.
-Dacă îi faci ceva...mă amenința babă ridicând bastonul la mine până când a venit o stewardesă de lângă mine.
Roxi râdea cu lacrimi în timp ce eu mă rugamsa o dea afară.Când M-am itors spre Roxi mi-am amintit de ceea ce Făceam înainte să fim întrerupți de baba Lăniora (nu știu daca chiar acesta e numele ei.L-am dat la nimereală)și sincer voiam să continui de unde am rămas dar părea ca amândoi ne-am pierdut curajul.
Nu am mai vorbit o vreme până când am adormit amândoi,dar la scurt timp am fost treziti de zgomotul din avion.Înainte să ne.putem dezmetici Rocky a sărit peste noi urlând iar Riker era după el.
-Băieți.spune Roxi cu o voce iritată.Amândoi s-au așezat drepți ca o săgeată lângă noi.Ce se intampla?
-Mi-a furat mp3 player-ul.spune Riker repede.
-Mi-a furat mac&cheese-ul!spune Rocky la fel se repede.
-De ce viață ta se învârte în jurul mac&cheese-ul?întreabă Roxi
-Mac&cheese e viață!Mac-cheese e destin!au fost singurele lui cuvinte apoi s-a întors la loc.Toată lumea o apauda pe Roxi ca a reușit sa-i calmeze.Această s-a ridicat pe scaun și a făcut câteva plecăciuni dar din cauza turbulentelor a văzut peste mine,urmând ca oamenii să înceapă să aplaude și să urle și mai tare decât înainte.
Nu a trecut mult după aceea și am aterizat. Eram afară în față aeroportului așteptând autocarul să apăra candcam simtitvo bătaie pe umăr.
-Cred ca noi 2 nu ne-am terminat discutia!babă ai s-a itors?!Doamne da să o calce o mașină!
-Fi antenta!Nu te cunosc,nu ti-am văzut medicamentele așa ca Lasama în pace!spun depășit de situație.
-Atunci hai să facem cunoștință.Eu sunt Lăniora (ok,nu-mi vine să cred ca i-am nimerit numele)Tu cine ești?Ști ceva.Nici nu-mi spune.Dacă nu ai jucat în Violleta nu mă interesează cine ești.
-Ross.mă stofă Roxi facand-umi semn să vin deoarece a ajuns autocarul.
-Pa Lănioro!Sa-mi trimiți un pulover de Crăciun!spun și o iau la goană.
Am sărit în autocar și din fericire Roxi a fost singură care a văzut cele întâmplate.
-Nu o să spun nimănui.îmi șoptește ea.
-Mersi.
-Pentru puțin.Vrei un ceai?
-Sigur.
Ne-am așezat pe canapea și am pornit televizorul încercând să ne liniștim puțin.A fost un drum foarte lung!

Missing homeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum