III

2.8K 101 22
                                    

După trei luni:

"Dragă jurnalule au trecut trei luni decînd eu am fost adoptată. Şi pot spune că este cel mai frumos lucru care mi s-a întîmplat în viaţa mea. Chiar dacă la început nu vroiam decît să plec cît mai repede din această casă. Doamnă Mallet este cea mai de treabă persoană, m-a ajutat să trec peste toată suferința mea, se comportă cu mine ca cu propria fica, uneori mă gîndesc că asta este doar un vis, şi încep să mă pişc ca o ciudată ca să-mi dau seama că este real. Cu Justin am vorbit aproape în fiecare seara decînd a plecat în turneu, se comportă atît de drăguț cu mine, şi îl iubesc atît de mult... adică ca pe un frate adoptiv... cred. Nicolle verişoara acestuia este şi ea de treabă, asta dacă nu luăm în considerație toate scăpările ei nebunatice cînd începe să sară ca o retardată peste tot, să mă bată cu perna, sau cînd țipă ca retardata cînd mă sună Justin. Ea îmi tot spune că el mă place dar prefer să ignor... adică el este cel mai mare star... şi eu doar o amărîtă de fată... nu sar uita la mine nici în ruptul capului... Unica partea rea este ca trebuie să merg la o şcoală normală, cu copii peste tot... nu sunt obişnuită cu atîta mulțime de oameni... adică mi-am petrecut timpul pînă acum stînd singură într-o cameră de orfelinat, abia mă obişnuisem cu prezența permanentă a Patriciei în camera mea... mai ales după ce a aflat că mă tai, adică mă tăiam... ce să spun urmelei bunei mele prietene lama au rămas şi pînă acum... aceste răni trec greu, dar măcar învăț cu Nicolle în aceeaşi şcoală chiar dacă nu avem toate orele împreună tot este un plus. Despre camera mea ce pot spune... este una grozavă... asta după ce am scăpat de toate pufoşeniile care erau aici. Astăzi la  11PM Justin se întoarce din turneul lui şi îl voi aştepta acolo unde m-a lasat adică în patul lui...aşa ma rugat să fac în scrisoarea pe care mi-a lăsat-o înainte de a pleca. Bineințeles că nu am uitat. Chiar îmi este dor de el."

"Ivy la masă.",se aude vocea Roxanei, menajera care este o persoană de treabă.

"Vin acum.",îmi ascund jurnalul, şi merg jos,  acolo mă aştepta şi Nicolle.

"Bună Nicolle."

"Bună Ivy, pregătită de încă o zi de şcoală?", mă întreabă strîmbînd din nas la cuvîntul şcoală.

"Na-i vrea să chiulim astăzi?", spun făcîndu-i din ochi.

"Ivy nici să nu  te gîndeşti.", o aud pe Pattie.

"Eu doar glumeam", spun făcînd o faţă inocentă.

"Ştiu că nu eşti încîntată de şcoală dar dacă tremini  cu bine acest an şcolar , o să-ți petreci toată vara împreună cu Justin în Irlanda, ştiu că îți place acolo, dar daca nu te aşteaptă o şcoală de vara în Canada."

"Off, bine, mă țin de şcoală."

"Aşa, acum mergetț la şcoală, că veţi întîrzia, maşina vă aşteaptă."

"Haide Ivy.", spune  Nicolle concentrată în telefon, pot jura că n-a auzit nimic din ce am vorbit pînă acum, dar lasă că-i arăt eu mai tîrziu.

"Nicolle ce este atît de interesant în telefon?", spun deja fiind iritată mergem de aproximativ 10 minute şi ea tot cu nasul în telefon stă.

"Justin revine acasa din turneu."

"Aha, ştiam şi eu asta.", spun simplu.

"Vrea să facă o colaborare cu 1D."

"Cine?"

"O doamne Ivy spune-mi că ştii cine sunt One Direction?"

"Ămmm... eu... aaa... ştii... eu... aaa... mie nu-mi place să mint.", spun bîlbîindu-mă, nu-mi place cînd sunt pe dinafară, şi cît timp am stat închisă în camera aia de orfelinat am pierdut cam multe.

Frate sau iubitUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum