De ce?!

239 9 1
                                    

-..............De ce ai facut-o?! De ce?!Era fratele meu.

-Pentru binele tau.

-Pentru binele meu?!Era fratele meu nu mi-ar fi facut nimic!Dar spre deosebire de tine,tu mi-ai facut multe.Te urasc!

Lacrimile deja aparusera.Rimelul imi era scurs pe toata fata.Harry se apropie de mine si incerca sa imi sterga lacrimile.Dar in schimb a primit o palma.Se uita cu durere in ochii mei.Dar eu nu voiam sa-i privesc ochii de un verde arzator.

-M-ai mintit! Am rupt eu tacerea.

-Ba nu!Fratele tau te-a mintit!A profitat de memoria uitata si te-a fcaut sa crezi ca eu sunt cel rau.A spus el dezlegandu-ma.

-Pleaca!

-Unde?!

-Departe de mine!Fratia o sa vina dupa mine daca esti si tu aici...o sa mori!El mi-a zis acel lucru.

Era deja pre tarziu sa-i spun ce mi-a sprus Mike.Deja intunericul il inghitise.M-am ridicat de pe pat.Si mi-am frecat incheieturile ranite.Am iesit din acea incapere.M-am dus spre spital.Am luat primul taxiu care mi-a iesit in cale.Nici nu stiam daca am bani,spre norocul meu aveam 10 dolari.I-am dat banii si am intrat in spital.Doctorul Ellis m-a consultat.A zis ca nu am pierdut mult sange,deci era ok.Am plecat si m-am indreptat spre casa mea.Bineinteles pe jos.Am intrat in casa si era totul un dezastru.Perne,cearceafuri,canapea,fotolii,televizor,toate erau distruse,semn ca fratia incepuse sa ma caute pe mine ca sa-l dau de gol pe Harry.M-am intins pe canapea defapt pe ce mai ramasese din ea si am atipit.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

~Beep!~

Telefonul sunase.Am ezitat sa raspund fiind numar ascuns,dar mi-am facut curaj si am raspuns.De la celalalt capat se auzea o voce indurerata,parca ar fi urlat de durere.

-Alo?!

-Buna,Willow!Avem ceva la care tii mult,defapt cineva.Il avem pe iubitul tau Harry!

Era Stan,unul dintre oamenii fratiei,nu l-am crezut.Asa ca am inchis.

Harry's POV

-Pai Harry,se pare ca nu m-a crezut,ce pacat.

Am inchis ochii si mi-am acceptat soarta.Chiar credeam ca Willow ma mai iubeste.Acel om se juca cu cutitul fluturandumi-l prin fata ochilor.Apoi a aparut o fata.Nu era Willow,era mai re,dar totusi avea tatuajul ei,adica toti din fratie il aveau.Fata a vorbit cu barbatul si apoi acela a parasit incapere,ramanand doar ea si cutitul.

-Mai,mai ,mai,ne intalnim din nou Styles.

-Nici nu te cunosc!

-Jennifer,serios?!noaptea aia chiar nu a insemnat nimic pentru tine?!Esti un jeg!

-Nu-mi amintesc,si daca ar fi real,eram drogat.

-Drogat zici?A intrebat luand o seringa de pe masa din camera.

-Ah!.Glasul meu a rasunat in toata camera.Ma injectase,dar cu ce?!

Totul era in ceata,dar inca mai puteam auzi,vocile.

Willow's POV

Poate chiar trebuia sa ma duc la el.Poate chiar avea nevoie de mine.Dar de fiecare data cand ma gandeam la asta imi aminteam ce-mi spusese Mike.M-am imbracat intre niste pantaloni negri si un maieu,tot negru pe care il gasisem in tot dezastrul ala.Mi-am luat un pistol pe care l-am bagat in cizma stanga si am plecat spre singurul loc in care putea sa se afle Stan.Depozitul in care au omarat-o pe Tiffany,o fata din fratie care si-a dat viata pentru un baiat.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Trust me.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum