viața unei adolescente

Capitolul 21

...Și am spus:

- Am două întrebări. Spun eu foarte serioasă apropiindumă de cei trei ce nu mai scot nici o vorbă și mă privesc serioși. Unu, ce e atât de amuzant? Și doi, ce caută el aici? Spun și arăt spre Tony ce are un rânjet nemaipomenit pe față și aș vrea să il șterg cu vreo câteva lovituri dureroase.

- Bună Die. Spune el și se lipește cu spatele de un perete.
- Die așa te comporți tu cu oaspeții? Mă mustrează sora mea dar eu tot numi iau ochii de pe Tony.
- Cu cei nepoftiți da... Ce parte din ,, să nu te mai văd prin aria mea vizuală" nu ai înțeles-o? Întreb eu tot adresândumă bădăranului.
- Uite Die eu...

Începe el să-mi spună ceva dar nu îl las să continue deoarece imediat încep să țip la el și săi spun să iasă afară din casă. Adina cu Chris se uită la mine ca la o nebună, neînțelegând situația dintre mine și Tony și pur și simplu privesc scena dată fără a scoate un sunet. Văzând că idiotul nu mă ascultă ci pur și simplu mă privește uimit mai repet odată.

- Afară Tony! Acum!
- Die, ce ai? Întreabă Chris de data aceasta băgânduse și el în discuție, dacă se poate numi așa.
- Ah. Mam săturat complet. De ce nu pot să am măcar o zi normală?! Țip eu și fug spre camera mea.

Când am intrat am trântit ușa și mam întins pe pat punândumi perna peste față și am țipat cât de tare am putut. Poate în momentul ăsta cine m-ar vedea m-ar considera o nebună sau chiar o psihopată însă metoda asta mă ajută foarte mult să mă descarc. Încep să număr pînă la 10 însă pierd numărătoarea datorită bocăniturii de la ușă.

- Dacă tu ești Tony, atunci ar fi mai bine să pleci dacă nu vrei să o pățești.
- Sunt eu, Adina. Deschide Die. De ce te-ai încuiat?
- Pleacă. Îmi fac temele. Spun eu așezândumă în fund pe pat.
- Die, este ultima lună de școală. Nu te mai chinui cu temele și deschide ușa asta odată sau îl voi ruga pe Chris să o deschidă.
- Tony a plecat?
- Da.

Mă ridic de pe pat și decid totuși să deschid ușa apoi mă așez din nou pe patul cel moale și destul de comod.

- Ce e cu tine Die? Mă întreabă ea și se așează lângă mine.
- De când ți-e îți pasă cum mă simt?

Sora mea oftează scurt apoi îmi spune:

- Hai Die, doar ești sora mea...Care e faza cu Tony?... Să știi că dacă ți-a făcut sau a încercat ceva chiar eu o să-l omor în bătaie. Îmi spune ea punânduși mâna pe umărul meu iar eu chicotesc auzind cuvintele date.
- Nu, nu mi-a făcut nimic. Și nici nu a încercat însă... Mă calcă pe nervi și când l-am văzut aici nu mam putut apține.
- Bine, se pare că nu prea vrei să discuți despre asta. Ok, am înțeles dar mai am totuși o întrebare. De ce l-ai mințit pe Alex spunând că ești răcită? Și numi spune că chiar ești, pentru că amândouă știm că nu e adevărat.

Ah nu pot să cred că mă știe atât de bine Adina. Adică și-a dat seama totuși de minciuna gogonată.

- Nu pot să îți spun. Amy mă va omorî.

Sora mea scapă și de data aceasta un oftat și îmi mai spune:

- Ok, dar dacă ai nevoie de mine să știi că sunt mereu lângă tine și promit că de-acum în colo îți voi arăta că pot să fiu sora cea mare și bună. Îmi spune ea gingaș iar eu nu îmi pot crede urechilor. Posibil asta să fie cea mai lungă discuție din viața noastră fără certuri așa că eu o îmbrățișez și ca să fiu sigură că ceea ce am auzit nu este vrio farsă stupidă a ei îi pun o întrebare.
- Serios? Sper că asta nu e o glumă Adina.
- Vorbesc foarte serios Die. Mai spune ea și văd că îmi zîmbește cu un zâmbet destul de sincer. Acum, se ridică în picioare, trebuie să fug. Eu cu Chris mergem la cinema. Vrei să vii cu noi?
- Nu, e în regulă. Duceți-vă voi doi... șiii Adina?
- Da?
- Dacă întreaba Alex spune-i terog că chiar sunt răcita bine?
- Ok. Paa. Îmi spune ea la revedere și pleacă.

După ce ,,porumbeii'' au plecat am început să fac ordine prin casă. Poate așa nu îmi voi aminti de idiotul ăla de Tony. Of, ce mă inervează de ce tocmai de mine sa legat? Chiar ma înfuriat foarte tare faza cu anonimul. Mai răsfoiesc câteva reviste ce întodeauna sunt nelipsite pe măsuța de cafea dar și în camera surorii mele :) și îmi pun câteva haine la spălat. Dar în timp ce iau de pe raftul de sus din bae detergentul de spălat, o altă soluție îmi cade în cap. Super Die, halal gospodină din tine. Îmi spun mie și decid repede să fac un duș. Am auzit soneria așa că pun pe mine halatul de bae într-o secundă și mă repezesc spre ușă. Crezând că au venit Chris cu Adina o deschid fără să mă uit în vizor, mare greșeală deoarece acolo era Tony. Încerc să închid ușa dar nu reușesc pentru că șatenul mi-o blocă cu piciorul și intră fără invitație în casă.

- Ieși afară Tony! Imediat! Țip la el și încerc să-l împing spre ieșire dar el nici măcar nu se clintește.
- Nu plec nicăieri. Îmi spune el hotărât și își încrucișează brațele la piept.
- De ce nu mă lași în pace? Întreb eu revoltată.
- Hm, să vedem. Îmi spune el și își pune două degete la barbă și face o față serioasă și gânditoare. Unu, îmi place de tine doi, încă nu mi-ai întors ,,datoria'' și trei, ce ar fi dacă am ieși la un suc?

Stau și mă uit la el cu o încruntătură pe față iar el are doar un zâmbet ștrengar pe moacă. Și menționez că am doar un halat pe mine și părul îmi este ud, mici picături curgând din el. Nu mă pot stăpâni și dacă nu va pleca în cinci minute mi se pare că va începe cel deal 3 război mondial. Nu sunt eu o bătăușă și sunt bună doar la amenințări dar văd că cu tăntălăul ăsta nam de ales, și chiar aș vrea să văd dacă învățăturile tatei despre bătăi au ceva folos.

- Tony, tu ești un mare prost dacă crezi ca voi eși cu tine vreodată undeva. Și văd că maxilarul lui e încleștat dar eu tot continui. Și ieși din casa mea sau chem poliția. Spun eu furia și nervozitatea învăluindumă.
- Mai vedem noi asta Die, mai vedem. Îmi spune el amenințător apoi se îndreaptă spre ușă dar se oprește pentru un moment și îmi spune:
- Ar trebui să te usuci dacă nu vrei pe bune să răcești. Spune el, îmi face cu ochiul și pleacă.

Super, oare el de unde a mai aflat?