Parfum si gust de cafea

Capitolul 2

Pe bancheta din spate a taxiului Aida arunca o privire asupra ceasului şi oftă ,ştia că a pornit mult prea devreme însă pornit cu decizia de a bea o cafea caldă, înainte de a intra pe teritoriul Omului de Oţel. Privea pierdută zagarie norii ce dispăreau rapid din raza ei vizuală şi persoanele grăbite de pe stradă fiecare cu destinaţia lui, soarele se putea zări uşor la orizont semn că o nouă zi avea să înceapă.

  — Mă puteţi lasă aici, spuse cu o voce răguşită .

     Cobora din maşină oprindu-se pe trecerea de pietoni semnalizată aşteptând culoarea verde, în dreptul ei o fetiţă de câţiva anişori i oferi un zâmbet cald, după care se ascunde în spatele mamei ruşinată, Aida porneşte pe trecere cu un zâmbet tâmp pe faţă, deschide uşa cafenelei Go to Felicity şi se aşeza la masă ei de lângă geam, salută din priviri chelneriţa pe care o ştia de ceva timp şi comandă o cafea scurtă cu lapte. Îşi scoate telefonul pentru a verifică programul pe ziua de azi, chelneriţa i aduse cafeaua după care se retrase în spatele barului. La scurt timp Sara intră în cafenea şi după ce îşi comandă ceaiul ei negru cu lapte se aşează în faţă Aidei .

   — Bună şi ţie, spune în timp ce îşi deschide paltonul negru .

   — Bună dimineaţă şi ţie Sara, scuză-mă eram cu capul în nori spune privind a mia oară spre geam.

   —  Ok , ce ar fi să îmi spui ce s-a întâmplat? Aseară te-am aşteptat în parcare dar Sam a spus că rămâi peste program, ştiam că era Davis de vină aşa că am plecat.Care e problema lui ?!

   — Eu!  Orice se petrece în acea firma eu sunt de vină!

   — Ok stai că nu înţeleg, spuse Sara. De ce ai fi tu de vină? Uite ştiu că Davis poate fi un mitocan în cele mai multe cazuri, însă mă îndoiesc că te consideră responsabilă de scăderile din ultima vreme...

   — Nu ştiu Sara, dar m-am săturat să mă lupt cu morile de vânt! Pentru el sfaturile sunt ameninţări! Acum e calm, serios iar în secundă următoare parcă s-a aşezat pe cărbuni încinşi. Nu mai spun de faptul că mă consideră şi servitoarea lui!

   — Mda, spune Sara chicotind. Am auzit că ai ucis paharele firmei aseară!

Aida îşi roti ochii şi zâmbi, până şi ei îi e greu să creadă de ceea ce o determina să facă un simplu om. Doar e un om că şi noi nu?

   — Terra către Aida, spune agitan-d mâna prin aer..

   — Scuze, vino să mergem e târziu. După ce au achitat fetele se îndreaptă către cel mai înalt zgârie nori pe care tronau uriaşele simboluri aurite G.P.I .

  La scurt timp după ce uşile liftului s-au deschis o căpăţână blondă se opreşte brusc în faţă Aidei privind-o cu superioritate.

   — Davis nu poate fi deranjat, spune cu un rânjet şters pe faţă lasan-d la vedere dantură albă. Dar în scimb poţi să îmi faci o cafea! Spune privind în irisii negri ai Aidei .

  — Poftim? Ascultă bine vierme căci nu am de gând să repet de două ori, spune Aida prizandu-i mâna într-o strânsoare aprigă, Eu nu sunt servitoare! Spune scrâsnind din dinţi, îmbrâncelile Sarei reuşesc într-un final să despartă cele două femei care au luat poziţia a doi cocoşi. Eşti nebună? Vrei să fi dată afară? Spune Sară în timp ce închide uşa biroului ei...

    Aida se trânti pe scaunul din faţă şi îşi aruncă mâinile în cap .

  — O ucid! Cum îşi permite să îmi vorbească aşa .

  — Aida! Pentru numele lui Dumnezeu calmează-te! Ști foarte bine că asta doreşte, să te scoată din pepeni, Aida uită-te la mine spune ridicându-i bărbia cu două degete. Inspiră...expiră!

Chicotul Aidei o face pe Sara să se încrunte,  neştiind ce o face să radă. Clar fata asta e bipolară, acum câteva minute era gata să o sfâşie pe Janet iar acum rade de parcă aş gâdilă-o în talpă. Ce naiba?

  — Scuze Sara doar că mi-a plăcut enorm să văd cum i se măresc pupilele de spaima când am pus mâna pe ea .

  — Nu eşti în toate minţile fato, păreaţi a fi doi cocoşi spune chicotind. Haide ajută-mă să aduc din arhivă câteva dosare.

  —  Desigur, hei de ce crezi că e închis în birou aşa devreme?  Spune Aida închizând uşa biroului în spatele ei.

  — Poate îşi face un costum de oţel spune Sara râzând, oricum ar fi sunt sigură că are legătură cu focoasă de ieri!

  — Ce ?! Ok m-ai pierdut, ce focoasă? Şi eu de ce nu ştiu? Spune oprindu-se în mijlocul culoarului.

  — Haide îţi voi explică mai târziu, spune Sara coboran-d scările acoperite cu o carpeta albastră în modele aurite.

  După jumătate de ora în care fetele au adus dosarele din arhivă, uşa biroului Sarei se deschide brusc.

  — Calypso în biroul meu, acum!

  — Biroul nostru, spune Aida rotind ochii.

  — Poftim?! Davis Track se roteşte brusc pe călcâie apropiandu-se lent precum un leu de pradă, maxilarul încordat i zvâcnea, Aida ştia foarte bine că nu suportă să i se comenteze ordinele însă nu credea că a greşit aşa mult .

  — Domnişoară Calypso, spune-mi ce anume nu ai înţeles din ordinul meu?  Irisii lui negrii că noaptea o scanau până la sânge pe Aida, părul lui negru dezordonat te face să îţi bagi mâna să îl ciufuleşti...Doamne clar o iau razna îşi spune Aida în gând,  de când gândesc aşa ? Să i ciufulesc părul negru şi mătăsos privind în ochii lui ce ascund o mare de secrete... brr Aida îşi scutură capul în speranţa că îşi va revenii. Ştia că azi va fi o zi grea, după ce se aşeza la micul ei biroul abia că putea fi observatĂ de muntele de dosare.

După câteva clipe în care îl privi pe Davis care stătea cu capul în laptop decide să deschidă primul dosar.

  — Fă-mi o cafea Calypso !

  — Poftim?! Spune mulatră ridicându-se în picioare, uite ce ce...ultima dată când am verificat în C.V-ul meu scria că sunt expertă în documente clasificate şi arhivate ! Nicidecum în făcut expresso pentru toate javrele din Golden Plus ! Pieptul i se ridică şi cobora frenetic ,maxilaful i zvâcnea iar dacă privirea ar putea ucide Track era mort. Nici nu realiza când din doi paşi Daivis se opri în faţă ei cuprizandu-i braţele într-o strânsoare puternică, cercetandui chipul angelic se apleca în dreptul urechii ei ,mangaindui urechea cu buzele ...

  — Mă omorî femeie! Spune şi dispărând brusc din rază ei vizuală lăsând în urmă lui un vânt rece amestecat cu parfumu lui ameţitor. Aida se aşează pe scaun cuprizandu-şi faţă în mâna şi scoate un geamăt de disperare.La naiba ! La naiba ! La naiba cu tine Track !