Capitolul 3.

75 15 8
                                        

Câteva ore mai târziu Aida închide al treilea dosar şi oftează sprijinidu-se cu capul de spătarul scaunului, nu putea să nu se întrebe unde a dispărut Gollum însă era mulţumită de faptul că a reuşit să lucreze în linişte. Deschide sertarul de jos şi zâmbi precum un copil când a văzut batonul de ciocolată, nu îşi permite să meargă tocmai acum la cină când are atâtea de făcut. În momentul când limba ei atinse batonul de ciocolată un turn de dosare dansatoare se vedeau prin uşa de sticlă a biroului. Ce naiba? Clar îmi e foarte foame!  Două lovituri se auziră în geam, moment în care Aida se ridică şi deschide uşa, după turnul de dosare o Sara roşie la faţă şi gâfâind se năpusteşte în birou trântind dosarele pe biroul lui Davis .

  — Bună şi ţie! spune Sara abia respirând .

  — Ce înseamnă asta? Spune Aida privind şocată biroul lui Davis, după care îşi mută privirea spre Sara care stătea sprijinită de perete cu o mâna în cap.

  — Înseamnă Davis Track spune ironic, ei bine ai de gând să îmi spui ce anume l-a făcut să dea năvală peste mine cu aceste dosare?

  — Pentru că e un cretin, măgar şi ...şi..ahh să te ia naiba Track! Strigă furioasă şi plimbându-se precum un leu în cuşcă. Nu pot să cred că mi-a făcut una că asta! Nenorocitul!

Sara îşi privea colegă ce turbă de furie şi nu înţelegea mai nimic din cuvintele frumos adresate şefului ei, ce naiba se întâmplase când a chemat-o în birou? Dar ştiind temperamentu la amândoi nu e mirată de situaţia creată, se miră că sunt în viaţă.

  — Shh... calmează-te spune Sara luându-i paltonul Aidei de pe scaun .
Vom merge să luăm cină după care îmi vei poveşti ce anume s-a întâmplat între voi doi.

  — Sara mulţumesc dar chiar trebuie să termin dosarele, Track va face spume la gură dacă vede că am lipsit. Spune în timp ce îşi masă tâmplele.

  — Din partea mea să se tăvălească pe jos!  Şi în plus nu cred că îl vei mai întâlni astăzi, avea programat o petrecere cu strângere de fonduri pentru proiectul din toamna. Aşa că mişcă-te până nu te usuci de foame spune Sară chicotind .

  — Bine fie, dar nu vom stă mult spune în timp ce îşi aranja hainele .

***

După jumătate de ora în care Aida i poveşti cu lux de amănunte ce anume a creat explozia de azidimineata, îşi îngroapă faţă în mâini şi ofta zgomotos .Sara îşi şterge o lacrimă imaginară din colţul ochiului, aptinandu-se cu greu să nu radă .

  — Ei bine? Ce mă fac acum?  Spune Aida cercetan-d restaurantul care începe a se goli .

  — Păi ce să spun, ai cam dat de dracu!  Dar totuşi bravo fato ai luat taurul de coarne, spune Sara râzând cu poftă. Sper că se va învaţă minte de acum încolo!  Haide să plecăm, te voi ajută să termini dosarele după care te conduc eu acasă .

  — Mulţumesc dar mă descurc,  în plus fiica ta te aşteaptă acasă .

  — Eşti sigură?  Adică...

  — Sunt sigură Sara hai şterge-o!  Spune râzând.

După ore lungi de muncă titanică Aida închise şi ultimul dosar. Îşi masează tâmplele şi ar da orice pentru o cadă cu apă fierbinte şi multă spumă. Priveşte ceasul mic de la mâna şi obserava cu stupoare că e deja 1: 17 am. Îşi întinse braţele pe birou sprijinind capul de dosare, nu i venea să creadă că a ajuns că lucreze atât de mult pentru un nesuferit că Davis Track. Însă nu avea să lase lucrurile aşa, trebuia să i arate cine e ea cu adevărat, nu putea permite să fie confundată cu căţelele din G.P.I! Prinsă în mii de gânduri Aida adormi cu capul pe braţe în spatele micului birou scufundat pe jumătate în întuneric.O linişte apăsătoare domnea în uriaşa clădire,  oraşul era luminat de mii de beculeţe colorate care i dădeau viaţă. Veioză de pe birou lumina slab, punându-i în evidenţă tenul creol şi părul de un negru strălucitor .Mici spasme ale degetelor creau un sunet vag pe coperţile dosarelor.

Parfum si gust de cafeaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum