Dragă jurnalule,
Azi a fost mai îngrozitor... Au început să se plimbe poliţişti pe stradă, acoperiţi de ceva costume speciale. Dacă vedeau pe cineva ieşit din casă, mergeau cu persoana respectivă până la uşă, aşteptau până închidea uşa şi o bloca, doar apoi plecau de lângă casă.
Acum parcă e o necesitate să ieşi din casă. De o săptămână mă tot uit pe geam... şi de câteva zile am observat că oamenii din cartier ies din case doar pentru a merge să cumpere alimente şi se întorc cu 3-4 pungi.
La televizor au început să anunţe din două în două ore starea oamenilor din toată lumea. La un moment dat, am auzit când au spus că aproximativ 20% din populaţie are acest virus. De când am auzit acest lucru, am început să mă impacientez şi să mă gândesc la tot felul de scenarii. Tata ne-a spus că e doar o mişcare a guvernului pentru a distrage atenţia poporului de la realele probleme ale ţării. Dar eu nu îl cred. Sunt prea multe lucruri văzute şi auzite pentru a crede ce ne-a spus tata.
Anna x.
CITEȘTI
Take me back || Finalizată
Kısa HikayeAnna Johnsen este captivă într-un univers pe care nu îl mai recunoaște, datorită bolii apărute. Își creeaza propria lume, izolându-se de familie și de tot ce e în jurul ei, singurele personaje importante pentru ea fiind câinele ei, Chip, și jurnalul.
