Capitolul 21 Speranta

226 18 1
                                    

Enrico POV
Am reusit ,am adus-o aici.
In curand nimic nu ma va mai oprii ,o sa fie a mea,doar a mea .
O sa ma insor cu ea iar astfel nu va mai putea sa plece niciodata .
Au trecut doua saptamani de cand e aici.
Sunt asa fericit ,o vreau asa de mult,vreau sa fie a mea .
Nu mai pot astepta.
Eliza este chemata in biroul lui .
-Au trecut doua saptamani de la accident scumpa mea .
In scurt timp vei fi sotia mea si o sa fim foarte fericiti impreuna.
-Nu imi amintesc nimic,chiar esti viitorul meu sot ?
Nu stiu ce sa mai cred ,totul e asa repede si eu..
-Eu te-am salvat acum cativa ani si am ajuns sa tinem unul la altul .
Nu iti face griji,dupa ce ne casatorim o sa am grija sa fii bine .
Mateo POV
Nu am mai vazut-o de doua saptamani .
Ii simt lipsa,as vrea sa fie acum langa mine sa ii zic ce mult mi-a lipsit .
Sper doar ca e bine si in siguranta .
As vrea sa pot sa o strang in brate ,sa o sarut,sa ii spun ca o iubesc .
Eliza POV
Vreau sa imi revin mai repede ,oare de ce nu imi amintesc nimic,oare chiar o sa ma casatoresc cu un om asa in varsta?
Nu arata asa rau dar totusi..nu cred ca e bine ..
Cred ca o sa imi accept soarta ,pare un om bun si cred ca ma va respecta .
Biata Eliza nu stia ca el era defapt cel pe care il detesta cel mai mult .
Timpul a trecut si a venit si ziua nuntii .
Nu puteau face nunta acolo iar acest lucru il enerva la culme pe Ernesto pentru ca daca ea isi amintea cine este toate minciunile acestea sfarseau.

Rapirea ElizeiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum