Oasele frânte și galbene
ale timpului se odihneau
în pământul brațelor mele,
talia subțire din firele roșii
de lână a gândurilor tale,
dormea sub umbrela
unui uragan cuminte.
Din când în când palmierul
aprindea cu nesaț țigara
și lăsa scrumul trecutului,
să cadă aprins
în scrumiera prezentului.
Dar prosopul mucegăit
din parafina transparentă
a coșmarurilor de petrol,
ștergea fără ocol
monștrii din conștiința
zilei de mâine,
iar lumânările parfumate
topeau bătăile inimii.
CITEȘTI
Furtună de stele
PoetryPlutește deasupra unei furtuni de stele, un suflet rătăcitor și scrie cuvinte de dor, cu cerneală de nor, pe filele unei cărți de viață. Să zburăm prin universul viselor!