Zburam cu aripile de cenușă în găurile negre
și lanțurile grele de mătase ale viselor zâmbeau,
planeta gândurilor tale se rotea printre stele frânte,
iar soarele înflorea, când razele dorului se topeau,
în patul violet al apusului de cuvinte tăcute.
Ușa strângea cheia timpului în praful de lună,
tiptil, cu pași de cobră, intram în furtuna iubirii
și sfărâmam cuibul viermilor din făină amară,
citindu-ți pe solzii peștilor sărutările de seară.
CITEȘTI
Furtună de stele
PuisiPlutește deasupra unei furtuni de stele, un suflet rătăcitor și scrie cuvinte de dor, cu cerneală de nor, pe filele unei cărți de viață. Să zburăm prin universul viselor!