Păsările din zaț zburau pe pereții din ceramică
și balconul viselor se zguduia în razele dimineții,
covorul de iută jumulea cărămida de penele arse,
iar teiul peticit ardea în cenușa frustrările înflorite.
Ușa cuvintelor ștergea treptele spumei de nămol,
când uliul zăpezii se reflecta în oglinda tunelului,
rimelul crăpa pe genele trufașe ale timpului liber
și păunul își îneca amarul, în găleata cu bere dulce.
CITEȘTI
Furtună de stele
PoesiaPlutește deasupra unei furtuni de stele, un suflet rătăcitor și scrie cuvinte de dor, cu cerneală de nor, pe filele unei cărți de viață. Să zburăm prin universul viselor!