Mă zbat să îmi eliberez gâtul
din strânsoarea limbilor de ceas,
tic-tac, doar două secunde de aer,
în plămâni, e tot ce a rămas.
Și sticla subțire se sparge
când glonțul Timpului
îmi perforează creierul,
ce dansează cu singurul
domn Neuron îmbrăcat
într-un costum Armani găurit.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
CITEȘTI
Furtună de stele
PuisiPlutește deasupra unei furtuni de stele, un suflet rătăcitor și scrie cuvinte de dor, cu cerneală de nor, pe filele unei cărți de viață. Să zburăm prin universul viselor!
