Capitolul 10

460 28 9
                                    

Acum stateam asezati pe pat, linistiti de data asta, eu uitandu-ma pe tavan si inca respirand sacadat din cauza razboiului de mai devreme iar Harry, statea asezat pe o parte chiar langa mine, admirandu-ma probabil.

-Hmm...spuse el lasandu-si privirea mai jos,spre pieptul meu,observand mai bine cum urca si coboara din ce in ce mai lent.

- Ce-i? intreb eu neluandu-mi privirea de pe tavan.

-Imi place sa te vad respirand greu.Spuse afisand cel mai pervers zambet pe care l-am vazut la el pe fata pana acum. Dar mi-ar placea si mai mult in alte circumstante. Cand i-am auzit cuvintele respiratia mea a inceput iar sa se accelereze si, bineinteles m-am inrosit.Simteam cum stomacul meu incepuse sa ma doara usor, dar nu acel fel de durere, era una ciudata pe care nu o mai simtisem pana acum, ca si cum ceva era acolo si incepuse sa se miste.Nu cred ca poate fi vorba de binecunoscutii fluturasi pentru ca nu cred ca simt ceva pentru Harry,poate doar atractie fizica, nimic mai mult dar totusi, voi incepe sa ma ingrijorez daca e altceva care se misca la mine in burta.

-La ce te gandesti ? spuse el rupand linistea dintre noi.

-De unde sti ca ma gandesc la ceva? intreb arcuidu-mi sprancenele .

-Pai stiu sigur ca nu ma ignori pentru ca m-ai auzit, avand in vedere cum a reactionat corpul tau la vorbele mele, deci? Imi intorc repede privirea spre el pentru a-l privi in ochi. Avea un zambet ciudat pe fata, nu era in niciun caz pervers, nu stiu cum sa-l descriu, parea ca e fericit de ce tocmai spusese, sau ce tocmai realizase..

-Cine m-a imbracat?

-Cand,aseara?

-Nuu, acum trei saptamani si doua ore. Ii spun facand o fata ca si cum era evident la ce ma refer, facandu-l sa chicoteasca iar,dupa ce s-a oprit facu ochii mari, in gluma, ca si cum ar fi fost mirat de ce-i zisesem.

-Pai nu stiu domisoara ce ai facut tu acum trei saptamani.

- Off,vorbesc serios Harry.

- Doar spune-mi odata. Fac niste ochi rugatori ca si cum l-as fi implorat sa-mi zica numerele la Loto nu ceva atat de prostesc ca asta.

-Ohh nu-mi spune .Zise el ridincandu-se si punandu-si mana sub cap.- Crezi ca eu te-am imbracat n,u?

-Paaii...nu stiu,de-aia  te-am intrebat.

-Si daca ti-as zice ca eu am fost ,ce-ai face ? Ridicand o spranceana jucaus.

- Depinde,cred ca ti-as scoate ochi si ti-as taia mainile sa nu mai faci asa ceva niciodata , dar nu stiu sigur ,ma mai gandesc . Eram chiar serioasa in momentul ala, bine, probabil nu i-as fi facut asa ceva dar, nu schitam nici cel mai mic zambet pe fata deoarece eram chiar foarte curioasa asupra lucrurilor pe care urma sa le spuna.

- Sadica mai esti . Incepu sa rada in hohote, atat de tare incat cred ca-l putea auzi toata lumea si, nu numai din casa, probabil din tot orasul.

-Numai  rade de mine. Spun eu imbufnandu-ma si asezandu-ma in fund. El isi duse mana spre soldul meu drept si ma impinse gentil pentru a ma aseza la loc., dupa care, incepu sa-mi mangaie usor burtica.

-Gata ,gata .spune ridicandu-si mainile in defensiva. -Doar stai aici.

-Stau aici daca imi vei raspunde. Spun asta desi, bineinteles eram deja asezata la loc, cu capul pe perna si uitandu-ma adanc in ochii lui, asteptand un raspuns din partea sa.

-N-am fost eu . Ii arunc o privire neincrezatoare, nu puteam crede ca el ar pierde o asa ocazie de a ma vedea si nu numai in lenjerie, ar fi putut face orice, eu eram vulnerabila in acel moment, oare de ce nu o facuse ?

Niciodata nu judeca o carte dupa coperta (PAUZA)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum