Capitolul 4

562 33 10
                                    

Heeeii,va multumesc inca o data pentru comentariile frumoase,sincer mi-ati facut ziua de nastere mai frumoasa asa ca,din moment ce asta e déjà al patrulea capitol ma gandeam sa ne prezentam si noi,fetele din fata ecranului.Pai,eu sunt cea care a scris acest capitol si penultimul (pe celelalte le-am scris impreuna),numele meu este Alexandra,dar mai toata lumea imi spune Alex(prin toata lumea eu inteleg doua prietene si parintii deci,toata lumea) si am 16 ani pe care ii implinesc chiar maine!Eu am varianta in engleza pe contul meu.Iar,cea care posteaza aceasta poveste,numele ei este Irina,este de varsta cu mine si la fel ca si mine,aprecieaza foarte mult ca va dati cu parerea.Stiu ca aceasta descriere a fost foarte scurta dar,daca vreti,in urmatorul capitol va putem arata o poza cu noi doua ca sa vedeti si voi cine scrie ceea ce cititi.Acum va las in sfarsit sa cititi in liniste.V-am pupat!

Si a venit si dimineata,impreuna cu soarele care ne bucura cu razele sale blande.Era o zi frumoasa,dar eu si cu Harry inca dormeam,daca nu am piciorul la el in gura probabil suntem inca imbratisati in felul in care am adormit aseara.Dintr-o data,se aude o bataie timida in usa.In camera intra un baiat de inaltime medie.

- Heeiii!Ohh,omule scuzee.N-am vrut nu mi-ai zis ca esti cu o fata.(spune intorcandu-se cu fata spre usa)

- Mopica,ti-au venit prietenii.(spun eu cu o voce plictisita,bagandu-mi capul mai adanc in perna)

Stai,acum imi dau seama.Probabil hainele noastre erau inca pe jos asezate,iar imaginea cu noi doi in pat,imbratisati nu pare prea favorabila.Si da,am spus pe jos,fiidca nu,nu exista niciun scaun in camera.Adica,de ce un om care tocmai ce a ajuns in mijlocul padurii ar vrea sa stea jos?!Chiar nu inteleg...Harry se ridica din pat si merge spre prietenul sau.

- Hei,nu e ceea ce crezi,adica doar am dormit.Nu s-a intamplat nimic,stai calm.

- Si de ce tipa iti spune ‘Mopica’?

- Fiindca e cea mai incapatanata persoana pe care am vazut-o.(spune uitandu-se spre mine zambind)

- Exact,sunt si cea mai rea pe deasupra.Omor lume zi de zi.

Amandoi au inceput sa rada incontrolabil.Cred ca eram inca foarte adormita daca am putut scoate asa o prostie pe gura...

- Ok,deci tu esti rea,tu esti mopica,iar tipul de jos e ciudat.Chiar va-ti nimerit perfect.Sper sa traiti fericiti pana la adanci batraneti impreuna cu domnul Urs caruia ii veti plati chiria probabil.Ma bucur pentru fericirea voastra.

- Vezi ca mergem pana jos ca sa vedem ce facem cu masina,venim imediat,tu te poti imbraca intre timp.(spune punandu-si pantalonii si tricoul pe el)

- Oh,deci nu voi merge acasa cu un tricou pe care scrie ‘Bine ati venit la noi,va promitem ca veti dormi ca un urs!’,yaayyy ce fericire.(spun in timp ce incep sa aplaud,chiar cred ca eram inca foaaartttee adormita)

- Si iar a venit ironia.

- Se putea..(ridicandu-ma in fund)

- Uhmm...Okaaayyy,Harry?Putem merge azi?

- Ah,da sigur.

Si asa au iesit amandoi din camera.Ma ridic si eu din pat si incep sa-mi culeg hainele de pe jos pentru a ma imbraca....

                                                DIN PERSPECTIVA LUI HARRY

Mergeam cu Louis pe holul hotelului,amandoi fiind foarte tacuti.Brusc,el rupe tacerea.

- Deci,povesteste-mi.Cum a fost?E buna?

- Ti-am spus.Nu s-a intamplat nimic.

- Oh haide,nu cred.Erai in pat chiar langa ea,IN CHILOTI.(spune subliniind ultimele doua cuvinte)Te chemaa Harry,zeul femeilor,nu cred ca te-ai abtinut fix acum si nu ai facut nimic.

Niciodata nu judeca o carte dupa coperta (PAUZA)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum