Make me love you!

I'm not ok.

Din perspectiva lui Christian.

Eram scufundat in hârtiile înşirate pe masă , încercând să uit evenimentele petrecute în club şi să îmi umplu timpul cu munca. Sunt trezit din mica mea lume a dosarelor de o bătaie în uşa. Uşa este deschisă de persoana cu pricina , chiar dacă nu am aprobat intrarea acesteia. În fața mea , cu zâmbetul ei veninos , imbrăcată într-o rochie care avea culoarea smaraldului , este poziționata Gloria , ultima persoana pe care aş vrea să o văd acum. Mă priveşte zâmbind , aşezându-se pe fotolilul din fața mea.

-Spune-mi , dragule , a fost mulțumită minunata ta soție de surpriza pe care i-am făcut-o? Eu cred că i-a plăcut destul de mult.

Felul în care rosteşte fiecare cuvânt mă înfurie. Expresia mea neutră o deranjează şi pot observa cum se foieşte pe fotoliul gri.

-Şi tăcerea e un răspuns , dragul meu!

-Nu îmi mai spune aşa. Gloria , nu te înțeleg. Ceea ce a fost între noi a trecut , tu m-ai respins , nu înțeleg ce doreşti de la mine.

-Christian , îmi este dor de vremurile bune când te uitai cu dragoste la mine , când mă iubeai şi erai în stare să faci orice pentru mine , iar acum , acum îmi inspiri numai ură , ochii tăi se întunecă când mă vezi , iar când o vezi pe ea , pari cel mai fericit bărbat din lume şi mă doare că nu eu sunt motivul.

Mă ridic de pe scunul din piele şi mă îndrept spre ea , mă urmăreşte cu privirea şi se ridică pentru a fi la acelaşi nivel cu mine , îmi înfăşor brațul în jurul taliei ei , iar cealaltă mână o înfig în părul ei negru ca tăciunele.

-Să ştii că n-am uitat ce i-ai făcut Samanthei. Îți promit că încet te voi distruge. Pregăteşte-te pentru ce urmează. Îi şoptesc la ureche , trăgând-o de păr din ce în ce mai tare. Încearcă să mă oprească cu minile ei aspre , dar nu reuşeşte. Zăresc o lacrimă pe obrazul ei şi îi dau drumul. Oricât de mult o urăsc , nu suport să fac o femeie să plângă.

Din perspectiva Samanthei.

Este ora 21:30 , Chris ar trebui să fie deja acasă. Sper că nu a pățit nimic. Vorbind de lup , Christian deschide uşa şi intră ca un fulger , trânteşte uşa şi se duce direct în bucătărie unde îşi toarnă într-un pahar whisky.

-Ce faci ? Eşti ok? Îl întreb îngrijorată.

-Nu , nu sunt ok. Îmi răspunde acesta fără să se uite la mine

-Vrei să îți fac ceva de mâncare?

-Nu , Samantha , nu vreau nimic. Vreau să mă laşi în pace , sunt nervos. Du-te şi caută ceva care să îți ocupe timpul , înafară de a mă stresa pe mine.

Îmi muşc buza inferioară pentru a mă abține să nu plâng. Părăsesc bucătăria şi mă îndrept spre dormitor. Închid uşa , apoi mă strecor sub aşternuturile moi şi calde. Strâng perna în brațe şi nu mai sunt in stare să opresc lacrimile. Picături fierbinți se preling pe obrajii mei. De ce a țipat la mine? Am făcut ceva greşit? Nu , poate a avut probleme la muncă , dar de ce să îşi verse nervii pe mine? Îmi şterg lacrimile şi închid ochii pentru a adormi.

***

-Sam! Saaam!

Sunt trezită de Christian care îmi strigă numele. Mă uit la ceasul de pe noptiera şi observ că este ora 2 dimineața. Îmi iau papucii pufoşi şi mă îndrept spre bucătărie. Christian stătea sprijinit de bar , îmbrăcat într-o pereche de pantaloni sport şi un tricou negru.

-Vin-o aici şi lasă-mă să te iubesc! Spune acesta uitându-se la mine cu ochi rugători. Mă aşez la pieptul lui cald şi îmi înfăşor brațele în jurul lui. Christian îşi aşează o mână pe talia mea , iar cu cealaltă îmi mângâie uşor părul , apoi îmi şopteste la ureche:

-Îmi pare rău! Nu am vrut să te rănesc sau să țip la tine. Face o pauză , apoi îmi spune : Gloria a fost astăzi la mine , mi-a spus că ea este responsabilă pentru ce ți s-a întâmplat în club , că îi este dor de vremurile când o iubeam şi practic , te urăşte că mă faci fericit.

După ce am auzit tot ce a avut de spus , picioarele mi s-au transformat în gelatină şi speram să nu fiu într-un sandwich cu unt de arahide.

-Şi tu încă o iubeşti? Îți este şi ție dor de acele vremuri? Îl întreb tristă , analizând papucii cu iepuraşi.

-Nu. Pentru mine tot ce a spus sunt baliverne , treburi mucegăite şi minciuni. Ceea ce m-a deranjat este că s-a atins de tine şi nu e prima oară. Eu am pus punct. O las fără carieră , casă şi probabil că va sta şi puțin la răcoare. Dar am nevoie de timp şi răbdare.

-Christian , este problema ta ce faci , eu nu cunosc trecutul vostru , decât nişte bucăți pe care le-am aflat din greşeală. Ai timp şi poți învăța să ai şi răbdare , dar te rog , nu mă implica şi pe mine în asta , nu mă ignora şi nu mă certa daca eşti nervos.

-Ai încredere în mine. Promit că nu o să te rănesc şi că nu o să te ignor , voi încerca să îmi controlez furia pentru tine. Pentru că te ador , eşti cea mai frumoasă femeie din lume. Eşti domnița mea ce mă îmbată cu parfumul ei dulce , număr minutele când sunt la muncă , ca să ajung acasă şi să îmi strâng în brațe fata cu zâmbetul ce radiază.

Cuvintele lui îmi încălzesc sufletul şi îmi doresc ca acest moment să nu se termine.

-Eşti atât de cald şi miroşi aşa de bine. Aş rămâne îm brațele tale pentru totdeauna.

-Îți place mirosul de alcool? Mă întreabă , uitându-se la mine cu capul înclinat.

-Ei bine , nu miroşi a alcool , ci a parfum . Nu te mai lăuda , n-ai băut aşa mult.

-Am savurat mai mult decât ştii.

-Dacă mă săruți , poate aflu. Cine ştie? Totul e posibil.

Îmi aşează părul după ureche , apoi îmi mângâie obrazul stâng. Este atât de atent cu mine încât îmi vine să mă topesc. Se apropie cu buzele lui de ale mele şi are dreptate , duhneşte a alcool , dar nu am de gând să stric momentul ăsta mirific. Buzele noastre se unesc într-un sărut cald şi dulce ce îmi asigură că totul va fi bine atât timp cât el este alături de mine şi mă strânge în brațele lui puternice unde mă simt în siguranța.

Suntem întrerupți de soneria telefonului meu. Mă duc glonț spre dormitor îngrijorată. Cine ar putea suna la ora asta? Privesc ecranul telefonului , apelul fiind de la Oliver. Răspund fără să stau pe gânduri.

-Oliver? S-a întâmplat ceva?

-Kamelia.. Imediat cum am auzit numele , am început să tremur .

-Ce e cu Kamelia? Este bine?

-Nu ştiu. Am dus-o la spital , medicii nu au venit să îmi spună nimic. Sunt speriat , Samantha.

-Calmează-te. La ce spital esti? Venim imediat.

***

- S-a dus să îşi ia un pahar de apă , a alunecat şi a căzut. S-a lovit de colțul mesei. A pierdut destul de mult sânge. Ne explică Oliver , vocea lui tremurând.

Eu stau cocoloşită pe scaunul din camera de aşteptare. Christian mă mângâie pe spate în timp ce vorbeşte cu Oliver. Medicul intră în cameră şi întreabă de Oliver. Acesta se ridică şi vorbeşte cu el. Nu aud nimic , nu văd nimic , nu simt nimic. Sunt în lumea mea , speriată , rugându-mă să fie bine. Nu vreau să pierd ultima persoană , mama , tata , nu şi ea. Este tot ce mai am. O lacrimă mi se prelinge pe obraz. Christian o şterge cu degetul lui mare , apoi mă strânge în brațele lui calde.

Vă doresc Paşte fericit! Să aveți o zi minunată alături de cei dragi şi multă bucurie! :)