De ce mă întorc mereu la tine ?

-//-

Zilele petrecute in compania lui Alex treceau mult prea repede, astfel, nici nu mi-am dat seama ca suntem deja în luna Aprilie .
Alex și cu mine formăm un cuplu de aproape o lună, dar parcă suntem împreună de-o viață. Avem atât de multe lucruri în comun, atât de multe subiecte despre care putem să vorbim fără să existe măcar un minut de tăcere între noi și atunci când chiar există, buzele lui se contopesc cu ale mele într-un sărut care cu greu se mai sfârșește . Alex...e un bărbat cum oricare altă femeie ar vrea să întâlnească. E mereu atent și grijuliu, amuzant atunci când am nevoie de cineva care să îmi ridice moralul și serios atunci când trebuie - bine, nu e serios nici măcar un minut !!!dar restul compensează - e pasional, iubitor, seducător, iubește copiii și pisicile la fel ca și mine , iar pe lângă toate astea, mai știe și să gătească, se pare că cineva a tras lozul cel mare și aia sunt eu !
În numai o lună, a reușit să facă ce eu nu am izbutit să fac de una singură în acești patru ani. A reușit să mă facă să uit în sfârșit de Parcker. Să îi uit mirosul, să îi uit chipul, să uit modul în care mă privea, am uitat până și gustul buzelor sale. Acum, tot ce am în cap e nimeni altul decât ALEX . Ochii lui albaștri plini de umor și senzualitate, colturile gurii lui jucăușe, care se ridică ușor în partea stângă ori de câte ori reușește să mă intimideze și obrajii mei capătă o culoare mai rozalie. Mâinile lui mari și puternice care, de fiecare dată când se împletesc cu ale mele sau atunci când mă strâng la piept, îmi oferă toată siguranța și liniștea și compasiunea de care sufletul meu are nevoie .