Capitolul 11

1.4K 57 8
                                    

Am pierdut totul... viata este foarte cruda cu mine...cum am putut într-o fracţiune de secunda sa pierd tot ce am mai de preţ pe lume...

Ma aşez in pat incepand sa plang din toate puterile. Am strans genunchii la piept si toata noaptea am plâns. Week-end-ul a trecut mai greu ca niciodată. De la acel incident de la petrecere nu am mai iesit din casa, nu am mai vorbit cu Adrien desi a incercat sa intre pe geam ca Chat Noir eu l-am alungat, am inchis patiseria pentru un timp. Nu mai aveam forta sa fac nimic. Tot ce am facut a fost sa plang timp de doua zile.

Ti:Marinette trezestete! Este luni si trebuie sa mergi la şcoala. Stiu ca doare tot ce ti sa intamplat dar trebuie sa fii puternica si Parisul are nevoie de tine.
Eu:Tikky nu vreau sa merg la şcoala. Nu vreau sa il vad pe Adrien sau pe Chloe sau pe oricine altcineva. Tot ce vreau este sa fiu singură.
Ti:Hai Marinette nu poti sta inchisa in casa toata viaţa.
Eu:Pot încerca.
Ti:Prietenii tai o sa se ingrijoreze.
Eu:Nu imi pasă. Ti-am spus vreau sa fiu singură.
Ti:Marinette trebuie sa te bucuri de viaţă, sa stai cu prietenii, cu iubitul
Eu:Nu mai am nici un iubit...
Ti:Marinette peste cateva zile este ziua ta si ai sa implinesti 17 ani. Nu esti fericita?
Eu:De ce as fi? Nu mai am pe nimeni cu care sa pot sărbători. Am sa merg la şcoala doar ca sa nu ma mai baţi tu la cap.

M-am ridicat din pat si m-am îmbrăcat toata in negru asa cum este si inima mea. Am coborât si m-am dus la şcoala. Când am ajuns in fata clasei erau Alya si Nino. Nici ei nu mai vorbeau cu Adrien de cand au aflat ce sa intamplat la petrecere.

Al&N:Buna Marinette!

Eu nu le-am raspuns. Am trecut pe langa ei, am intrat in clasa si m-am dus direct in banca. Dupa putin timp a venit si Adrien si s-a pus lângă mine.

A:Buna Mari. Putem vorbi?

Am scos telefonul si am pus castile ca sa nu il mai aud. La scur timp vine diriga si ca sa fiu cu bun simt mi-am scos căştile.

D:Buna ziua elevi!
Toţi: Buna ziua!
D:Marinette am auzit de pierdere. Condoleanţe.
Eu:Mulţumesc.

Toata clasa s-a uitat la mine nestiind la ce se refera diriga noastră.

D:Marinette nu le-ai spus colegilor tăi?

Dau dezaprobator din cap.

Eu:Spunetile dumneavoastră. Eu nu pot *cateva lacrimi scurgandu-se pe obrazul meu *
D:Marinette mai bine te-ai duce acasa. Te învoiesc eu de la ore.
Eu:Nu! Trebuie sa rămân.
D:Cum doreşti. Acum trei zile, vineri, parintii lui Marinette au avut un accident de masina si acestia au murit...

Toata clasa se uita la mine si aproape ca plang cu toţii. In pauza toţi sau strans in jurul meu si mi-au spus condoleanţe. După o vad pe Chloe venind spre mine:

Eu:Scuze Chloe dar nu am chef de insultele tale.
Chloe:Nu am venit sa te insult. Voiam sa iti spun condoleanţe. Şi... ca... imi pare rau pentru tot raul care ti l-am facut... doar ca eram geloasa pe tine... toata lumea vrea sa fie prieten cu tine deoarece esti buna si prietenoasa si... eram doar geloasă *incepand sa plângă * Imi pare rau.

Chloe a început sa plângă... chiar m-a surprins. Si chiar imi pare rau pentru ea.

Eu:Stai calma Chloe. Este OK.
Chloe:Serios?
Eu:Da *si o îmbrăţişez* Stiam ca in interiorul tau esti o persoane buna.
Chloe:Sper ca vom putea fi prietene.
Eu:Sigur.
Chloe:Imi pare rau pentru faza cu Adrien doar ca am vrut sa te rănesc si am băut si umpic cam mult. Imi pare sincer rău. Te inteleg daca nu iti doresti sa fi prietena cu mine...
Eu:Glumesti? Fara tine nu mi-as fi putut da seama ce persoana oribilă este Adrien, iar pentru asta iti mulţumesc. In orice caz ne mai vedem maine Chloe. Pa
Chloe: Deja pleci?
Eu:Da. Sincer nu ma simt asa bine dar ne vedem mâine. *si ii fac cu mâna*

Dupa mine vine Alya si ma opreşte.

Al:Buna Mari. Imi pare rău. Condoleanţe.
Eu:Mersi. Dar eu trebuie Sa imi cer scuze si tie si Nino. Imi pare rau ca v-am ignorat dar m-a afectat rau moartea părinţilor.
Al:Stai calma. Stiu ca tu crezi ca esti singura dar ne ai pe noi:pe mine, pe Nino si Adrien.
Eu: Adrien? El nu este prietenul meu si cum de nu mai esti supărată pe el pentru ce mi-a făcut.
Al:Ne-a explicat ce s-a intamplat cu adevărat si eu chiar il cred.
Eu:Mie nu imi pasa de motivul lui defapt orice motiv ar avea tot nu ar trebui sa faca asta.
Al:Eu zic ca ar trebui sa il asculţi.
Eu:Nu vreau!
Al:Pai tot se v-a intampla deoarece se îndreaptă spre noi.

Ma uit in spate si il vad pe Adrien venind spre mine si Alya. Atunci eu fug afara din şcoala si alerg spre casa.Ma uit in spate si nu vad pe nimeni dar continuam sa aler. Eram foarte concentrata sa vad daca vine după mine încât nu am observat ca am trecut pe roşu. Totul se întunecă si tot ce aud este cineva care ma strigă.

??:MARINETTE! NUUU!

Adrien's pov

Ma indrept spre Marinette si Alya si vad ca Marinette fuge afara din şcoala. Ma duc după ea dar nu aveam şanse sa o ajung. Ma transform in Chat Noir ca sa pot sa ma deplasez mai repede. Fug spre casa ei si vad ca a avut loc un accident. Se pare ca un sofer a dat peste cineva... Marinette?

Ch:MARINETTE! NUUU!

Ma duc spre ea si o iau in braţe si fug spre spital si la un moment dat deschide ochii.

Marinette's pov

Simt cum sunt cărată in braţe de cineva. Avea un costum de piele, o masca pe faţă, un par auriu si ochii verzi plini de lacrimi.

Ch:Stai calma. Te duc la spital si totul va fi bine. Iti promit!
Eu:Cine eşti?

Miraculous Ladybug si Chat Noir(Varianta Mea)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum