Sâmbăta a trecut rapid .
Duminică dimineață , aparent eu sunt cel ce s-a trezit primul . M-am dus la baie să îmi fac rutina , după care m-am dus să mă schimb . Ayato încă dormea . Mi-am luat un tricou alb și o pereche de blugi albaștri , după care m-am dus la Ayato și i-am lăsat un sărut scurt pe buze , după care m-am îndreptat spre bucătărie . În această dimineață eu îl voi întâmpina cu un mic dejun gustos.
Am găsit cartea de bucate a mamei , iar cum îl cunosc eu pe Ayato , voi avea timp să pregătesc un meniu întreg până se trezește , așa că nu mă voi grăbi .
Am răsfoit cartea , până am găsit rețeta specială a mamei , pe care mi-o pregătește de obicei de ziua mea . Brioșe cu vanilie și ciocolata și pe deasupra sirop de căpșuni . Asta e ! Îmi pun șorțul mamei , oh.. Chiar trebuia să fie cu inimioare ? .. Uhh..
Am pregătit aluatul , cremele și le-am băgat la cuptor . În 15 minute sunt gata complet .
Între timp , m-am dus să văd ce face Ayato .. Bineînțeles că doarme .. Leneșul... Am coborât înapoi la bucătărie exact la fix . Am scos brioșele din cuptor și le-am decorat . După , le-am așezat pe un platou mare , ducându-le pe masa de sticlă din sufragerie . Mmm.. Arată minunat.
M-am dus să îl trezesc pe Ayato , dar se pare ca nu mai era în dormitor . Am ieșit din cameră și am văzut becul aprins la baie . Ok , perfect .
M-am dus să fac patul , după care m-am așezat la birou , așteptându-l pe Ayato . Am auzit ușa la baie cum se deschide , apoi se închide , ceea ce înseamnă că a ieșit . M-am ascuns repede după ușă , așteptându-l . Când am auzit pașii lui călcând pragul , am ieșit de după ușă .
- AAAAAHHH.. ! Țipă Ayato la vederea mea , dar nu îl las nici asta să termine căci îi iau fața în mâini și îl sărut apăsat .
- Uhh.. TADASHI ! M-ai speriat ! Spune el după ce ne despărțim din sărut
- Shht .. Spun punându-mi degetul arătător pe buzele lui .
- Mmm..
- Ce e ?
- Miroase .. Bine .. Spune el întorcându-se cu spatele , încercând să urmeze mirosul dulce
- Vino cu mine . Spun apucându-i mâna
- Ok . Spune și îmi strânge mâna cu putere .
Am ajuns în sufragerie , unde Ayato la vederea brioșelor îmi dă drumul la mână și sare pe canapeaua din fața măsuței .
- Mm.. Mul..Țumesc.. Tada..Shi .. Spuse el înfulecând
- Of , of , of .. Cu plăcere .. Spun râzând
- Dar , astea sunt exact la brioșele pe care le face mama ta . A venit ? Spuse uitându-se în stânga și în dreapta .
- Nu , eu le-am făcut . Spun mândru
Ayato începe să aplaude având gura plină , eu făcând plecăciuni .
Rândem amândoi .
După ce termină de mâncat , se duce să se schimbe și el .
- Ayato , ce zici , mergem prin parc ?
- Bună idee .
Ne-am încălțat și am ponit spre parc , ce nu era foarte departe .
- Tadashi , apropo , mulțumesc pentru brioșe , au fost delicioase .
- Cu plăcere , micuțule .
- Heii ! Ești mai înalt cu un centimetru doar !
- Dar tu tot micuțul meu ești . Spun dându-i un bobârnac
- Hei !
- Scuze , scuze .. Spun chicotind
Odată ajunși în parc , Ayato a vrut să mergem în roată , iar eu am fost de acord .
- Tad , hai aici ! Spuse așezându-se pe una din băncuțe .
- În regulă . Spun și mă așez lângă el
- Uii.. Yaay !! Începe Ayato odată ce roata începe să se învârtă
- Văd că te distrezi . Spun râzând copios
- Bineînțeles . Sunt cu tine . Spune luându-mi mâna în a lui zâmbind
- Ce drăguuțț . Spun lăsându-i un sărut scurt pe buze , el roșind rapid
- Aww.. Spuse punându-și mâna peste buze , fiind mai roșu ca un rac
Încep să chicotesc , privind priveliștea
- Ce frumos , așa-i , Tadashi ?
- Da .. Sunt uimitor de adorabil .. Spun râzând
- Modestia asta ..
- ..O iubești tu
- Ehh.. Asta e.. Adevărat .. Spuse și el râzând
După ce cursa s-a terminat , ne-am mai dat în tot felul de carusele , afară începând să se însereze , ceea ce însemna că următoarea noastră destinație e casa lui Ayato .. Mâine avem școală .. Uhh..
CITEȘTI
Nu crede in destin [ Yaoi ] - //Terminată//
Romance** În curs de editare ** ~Yaoi~ *Ayato - Bună ! Eu sunt Ayato Hideki , sunt în clasa a 12-a , îmi plac anime-urile , jocurile video , muzica şi să desenez , iar singurul şi cel mai bun prieten al meu este Tadashi Katsuro . Ce este mai ciudat , cr...