Womanizer

Hello England!

- Cassy. -șoptesc să se trezească, dar nicio șansă așa că-i dau cu perna în cap

- Vânez inamicul! -țipă și îi pun mână la gură să nu trezească toată casa

- Îmbracă-te, dacă nu v-om întârzia! -spun eu deja find gata. Iau telefonul și căștile de pe birou, bagajul și geanta și cobor la parter. În timp ce Cassy se pregătește mă duc în cameră părinților să le spun că plec. Cu siguranță sunt pe jumătate adormiți așa că nu-mi spun nimic. Aud bagajul lui Cassy cum se rostogolește pe scări și îmi dau o palmă peste față când o văd făcându-i "Şşş" bagajului. Reușim să ieșim în viață din casă și începem să vorbim.

- De ce nu mergem direct la aeroport? -mă întreabă Cassy când mă vede că mă opresc în fața liceului

- Pentru că trebuie să luăm autocarul cu clasa! -spun enervată pentru că nu era nimeni acolo în afară de noi. Ne așezăm obosite pe trotuar și începem să ne gândim la camere.

- Eu continui să spun că ar trebuii să o luăm pe Emma. Carla oricum nu vine și trebuie să-ți spun că pentru prima dată îl cred cu adevărat pe Dylan. Poate el chiar nu i-a făcut nimic. -spune Cassy, dar înainte să-i răspund apar Dylan și Bryan. Oftez și Dylan începe să zâmbească, îmi las privirea în pământ și mă gândesc din nou la biata Carla.

- Vă puneți în cameră cu noi? -întreabă Bryan și se așează în fața noastră și Dylan lângă mine. Mă pun mai aproape de Cassy pentru că Dylan chiar începe să mă calce pe nervi.

- Sunt trei paturi pe cameră. -spun și Dylan se uită ciudat la mine

- Dacă sunt paturi duble putem dormii noi doi împreună și ei separat, așa toată lumea e fericită. -spune Dylan și dau negativ din cap

- Fericirea mea unde e în planul tău? -îl întreb și el începe să râdă

- În patul meu. -spune și eu oftez, cred că am să mor sufocată din cauza aerului pe care-l consum când îi aud prostiile.

- Nu înțeleg. Ești un nemernic, pervers, profiți de fete, era să o violezi pe Carla, o plătești pe Beth să se culce cu tine chiar dacă ști că are o viață grea. Și te aștepți să mă prinzi în patul tău? -îl întreb și el începe să râdă din nou

- Într-o zi vei înțelege. -spune și se pune lângă Bryan. În mai puțin de 15 minute ajung și ceilalți. Urcăm toți în autocar. Eu și Cassy mergem în spate de tot, din păcate Dylan și Bryan ne urmează. Mai era un loc liber așa că-i fac semn lui Carla să vină lângă noi, dar când privirea lui o întâlnește pe a lui Dylan încremeneşte și se așează în față de tot. Mă uit urât la Dylan și el se uită la fel de urât la Carla.

- Uite ce-ai făcut! -spun pe un ton mai ridicat și el se încruntă urât

- Nu știam că ești atât de naivă încât să crezi ce spune unu și altu, baby. -spune și eu doar îmi bag căștile în urechi. Închid ochii încercând să adorm, dar sunt trezită la realitate de Cassy care mă împinge.

- Ce face capul tău pe umărul lui ?! -țipă și arată cu degetul spre Dylan, care dormea și el cu căștile în urechi

- Am adormit! -spun și Dylan se trezește. Facem o pauză pentru că avionul e în întârziere și ne oprim la o benzinărie.

- Să mergem la baie, înainte să vomit pe tine! -spune Cassy și alergăm spre baie pentru că avea obișnuința să vomite des la drum lung. Ajunse la toaletă o aud pe Cassy cum țipă de nervi pentru că nu reușește să vomite, așa că mă duc să-i cumpăr niște pungi, find obișnuită cu accidentele ei care ajung în general pe bluza mea. Mă întorc la baie și dau peste Carla, care se uită detul de tristă în oglindă.