Womanizer

My plan.

- Haide leneş-o! -spune Cassy în timp ce mă împinge jos din pat, sunt atât de obosită, am stat toată noaptea gândindu-mă la Aaron, ce-ar trebuii să fac? Mă ridic de pe jos cu o durere imensă de cap, mă sprijin de pat și mă arunc înapoi.

- Haide! -țipă și mai tare în timp ce eu închid ochii la loc, eram cu siguranță mult prea obosită pentru a face ceva azi.

- Dylan știe despre Aaron și cine e Braxton?! -întreabă și sar ca arsă, așa e! Azi-noapte ascultăm ce vorbeau și cred că am adormit!

- Ce știe despre Aaron? -o întreb și mă ridic încet din pat

- Știe că ați fost împreună. A fost uimit când i-am spus că ați fost împreună, cu siguranță fraierul crede că nu ai fost împreună cu nimeni niciodată. Cine e Braxton? -încerc să-i evit întrebarea, dar nu pot la nesfârșit

- E un amic. -spun și dă negativ din cap

- Nu, nu, nu! Toți amicii tăi au sfârșit prin a fii iubiții tăi! -spune și decid să mă duc la baie și să mă pregătesc pentru ziua de azi. Braxton nu e cineva important, e doar un băiat care a luat numărul meu de telefon de la alt amic. Am vorbit o singură dată cu el am și uitat de existența lui. Termin să-mi aranjez părul și machiajul si ies din baie.

- Aaron deci? Cu el vrei să te distrezi? -spune în timp ce-și butonează telefonul, stând pe patul meu

- Nu mă distrez cu nimeni. Chiar credeai că nu am avut niciodată iubit? -spun și mă arunc pe patul meu, deci lângă el

- Da. Credeam că ești pură. -spune și îmi sprijin capul într-o mână

- Sunt pură. -spun și își mută privirea din telefon pe mine

- Ești? Dar, ai fost împreună cu cineva. -spune și își sprijină și el capul într-o mână

- Și? Asta nu înseamnă că am și făcut-o. Stai! De ce vorbesc cu tine de așa ceva?! Să nu-mi mai cauți prin telefon! -spun nervoasă și ies din cameră, ca deobicei cu el pe urmele mele. Cobor jos în căutarea lui Cassy și evident era de negăsit.

- A spus că pleacă cu fetele și să-ți spun să nu o aștepți. -spune Dylan, de ce nu mi-a spus asta de la început?! Și cum a putut să-mi facă asta?! Mă arunc pe canapea nervoasă, încerc să mă calmez, dar nu reușesc și prezența lui Dylan nu făcea lucrurile mai ușoare.

- Poți să nu te mai ții după mine? -spun și dă drumul la televizor

- Asta fac când mă plictisesc. -spune în timp ce apasă pe telecomandă

- De ce nu te duci după Mary? -îl întreb și își dă ochii peste cap

- M-am despărțit de ea. -spune calm și îl privesc nervoasă, știam eu că el nu poate avea o relație de lungă durată

- De ce atât de repede? -îl întreb find cu ochii în telefon

- Pentru că am avut-o. -spune și mă ridic de pe canapea nervoasă, cu siguranță el va sfârși singur din cauză că nu știe să aprecieze o femeie. Intru în camera noastră și mă arunc pe patul lui Cassy. Îmi pun telefonul la încărcat, dar îl iau înapoi imediat ce văd un mesaj de la Aaron.

~Ce ai de gând să faci cu noi?~

~Care noi?~

~Noi doi!~

~Nu mai suntem împreună, știi cât de mult te iubeam și cât te iubesc, dar ai distrus totul. ~

~Și ce dacă? Nu tu spui mereu că toți avem dreptul la o altă șansă? ~