Womanizer

Bad things.

Nu am mai ieșit din cameră de trei zile, mâine urmează să ne întoarcem înapoi. Abea aștept să mă întorc, să încerc să uit de tot.

- Mănâncă te rog, nu ai mai mâncat nimic de câteva zile. -aud vocea lui Cassy, nici ea nu a mâncat nimic de câteva zile, dar se gândește din nou la mine, mai mult decât la ea.

- Nu mi-e foame și e șapte dimineața! -mă răstesc la ea pentru că ceilalți dorm. Se întoarce pe partea cealaltă și adoarme într-un sfert de secundă. Acum mi-a sărit mie somnul și mă duc să iau o gură de aer pe balconul camerei. Mă așez pe un scaun și lângă mine erau țigările lui Dylan, ezit din a lua una, dar înainte să mă decid Dylan apare somnoros în fața mea.

- Nici să nu te gândești. -țipă efectiv

- Ți-am luat un test de sarcină. -ciudat din partea lui, mai ales că nu are nici o legătură cu... nimic.

- De ce? -îl întreb și mă așez mai bine pe scaun, el se pune pe vine în fața mea și se sprijină pe genunchii mei

- E cea mai stupidă întrebare pe care am auzit-o vreodată din partea unei fete violate. -spune acel cuvânt ce nu trebuie spus, dar trec cu vederea

- Ți se pun des întrebări de la fete deastea? -îl întreb

- Mă rog, am făcut programare la ginecolog când ne întoarcem. -ia prea multe inițiative

- Știu că te simți vinovat, dar nu trebuie să fi atât de prezent. Oricum nu te iert! -țip la el și îmi pun mâinile în sân

- Nici nu mă aștept să mă ierți. Dar acum te-ai procopsit cu mine și nu prea mai poți să mă eviți. -spune și strâmbă din gură

- Oh, dar când am putut eu să te evit? -îl întreb cu sarcasm și își aprinde o țigară

- Vreau acasă. -spun și încep să privesc cerul înnorat

- Dacă aș putea te-aş duce și aș sta cu tine. -exagerează din nou

- Nu ți-am cerut asta. -spun și se întoarce la spre mine cu un unguent în mână

- Buza ta e la fel de roșie. -aplică unguentul pe rană cu degetul lui ce miroase a țigară

- Nu mai fi atât de atent cu mine! Ști că nimic nu poate să-mi aducă înapoi ceea ce am pierdut. -spun și încerc să-mi opresc lacrimile, nici nu știu de ce mai vorbesc cu el, ar trebuii să-l omor din cuvinte și Cassy din fapte.

- Știu. -spune și pot vedea cum se abține din plâns, cred că a plâns mai mult ca mine.

- Să nu mă aștepți în seara asta. -spune și pune unguentul la locul lui

- Crezi că am de gând să te aștept? -se comportă ca și cum am fi un cuplu, ce trebuie să fac să mă lase în pace? Intru înapoi în cameră pentru că e destul de frig. Mă pun înapoi în pat și aștept să se trezească lumea. Nu stau nici zece minute liniștită că îmi vine să vomit din nou. Știu că nu sunt însărcinată, pur și simplu mă dezgustă faptul că am fost murdărită în halul ăsta.

- Poftim. -îmi întinde Dylan acel test de sarcină de care-mi vorbea. Îl iau bineînțeles pentru că nu am de ales și îl fac. Aștept cinci minute înainte de a mă uita, știu că nu sunt însărcinată, dar simpla idee că aș purta copilul matahalei care m-a violat, îmi dă fiori. Îl iau și... nu sunt însărcinată. Suflu ușurată și ies din baie, adică deschid ușa pentru că Dylan mă aștepta exact în pragul ușii. Îi arăt testul și mă ia în brațe.

- Nu mă atinge! -spun și îl împing de lângă mine.

- Ne vedem mai târziu, să dormi, să mănânci, să nu vomiți. -spune și iese din cameră. Mi-a recitat tot ce nu pot să fac, nu e ca și cum aveam de gând să-l ascult. Nu știu unde are de gând să meargă, dar cât timp nu are legătură cu mine, nu-mi pasă.