Capitolul 4

147 4 0
                                    

    Scuze ca n-am scris ieri, dar  am avut niste probleme cu familia. Sper sa ma intelegeti. :*

    - Uite ce avem aici! O roscata pierduta. O lacrima mi s-a scurs pe obraz. Nu-ti face griji. Se va termina repede. zise el bagandu-mi mana sub tricou, ajungand la sutien. Acesta nu a fost o piedica pentru el, desfacandu-l repede.
  
    Am inceput sa plang. Deodata s-a auzit un fluierat. Ei se intorc spre acel loc si vorbesc cu baiatul respectiv. Probabil erau prieteni. Asta era sansa mea. M-am smuls si am inceput sa alerg spre iesire. Nu ma uitam in spate, dar cand am facut-o nu mai era nimeni. Mergeam linistita pana cand am auzit:

    - Hei, uite-o! I-am vazut si am inceput iar sa fug. Am iesit din parc si m-am ascuns. I-am vazut ca trec pe langa mine. Cand nu mai era nimeni pe strada am inceput sa ma plimb. Nu stiam  unde sa ma duc. Pe partea cealalta era o casa imensa. M-am dus acolo si mi-am dat seama ca muream de somn. M-am asezat pe jos si am inchis ochii.

    Un strigat se auzea, dar nu-mi dadeam seama ce este. Cand am deschis ochii am vazut o femeie bruneta.
 
    - Draguta, ce cauti aici? zice ea ingrijorata.

    - Pai. .. si am inceput sa-i zic tot. Era inca noapte si mie imi era somn.

    - Imi pare asa rau! Hai in casa. Imi povestesti mai multe dupa.

    Am acceptat fara sa-mi dau seama. Casa era foarte frumoasa.  Imediat ce intrai inauntru era un hol lung cu in covor rosu. In dreapta lui era sufrageria si in stanga bucataria. In capatul lui erau niste scari care duceau catre camerele lor. O voce ma trezeste din gandurile mele.

    - Vino sa-ti arat camera.

    Am urmat-o pana intr-o camera cu peretii albi, un covor rotund si rosu, ferestre mari, un dulap gigantic, un birou si o biblioteca. Era foarte mare. Gura mea formase un "o" .

    - Iti place?! ma intreva ea.

   - Da. E minunata.

    Din alta camera s-a auzit o bubuitura zdravana. Catherine,  doamna bruneta, a alergat psna acolo. Fetita a inceput sa planga. A adus-o la mine in camera. Avea parul blond, lung si ochii albastri. Era asa dragalasa.

    - Harriet, ea este Raven.

    - Buna!  ii zic eu zambind

    - Ea este noua mea bona? intreba aceasta dezamagita.

    - Nu. Noi suntem...prietene.

    - Aha..., prietene zici. O voce de fata se auzi din dreptul usii. Avea parul negru cu suvite albastre si ochii negrii.

    - Jane! Nu te purta asa. Sti bine ca ma enerveaza acest lucru.

    - Si de aia il fac. Acum vreau sa stiu cine e ea si de ce e la noi in casa.

    - Eu sunt Raven si....

    - Harriet,  te poti duce la culcare? intreba Catherine.

    - Bine. zise ea suparata

    Dupa ce a plecat micuta i-am povestit totul lui Jane. Catherine a plecat si noi am ramas singure.

    - Viata ta e asa nasoala. imi zice ea .

    - Da, dar acum poate ca am o sansa sa nu mai fie asa.

    - Hai sa ascultam muzica. Ce gen iti place?

    - Ammm... nu stiu.  N-am mai ascultat muzica. zic eu rusinata.

    - Ceeeeeee?????!!!!! tipa ea . Cum se poate sa traiasca cineva fara muzica. Ea e tot ce am . Bine si fumatul, dar asta nu conteza. Sa nu-i spui mamei. Ma va omora.

    Eu o priveam confuza si cred ca si-a dat seama.

    - Stai. Tu n-ai fumat niciodata? Eu am dat din cap in semn ca nu. Good. Hai sa ascultam muzica. zice ea.

    In mai putin de 10 secunde apasa pe un buton si.... se aude. Era asa placut. Am inceput sa dansam prin pat ca nebunele si sa cantam.Muzica era data foarte tare.

    - Iti place?

    - Da. Ce e? intreb eu.

    - Rap.
   
    - R ce?

    - Rap. tipa ea.

    Deodata se deschide usa si pe ea intra Catherine cu un castron plin de floricele.

    - Fetelor, mai incet. O sa se trezeasca Harriet. zise aceasta zambind.

   - Dar maine e duminica. se smiorcai Jane.

   Dar Catherine nu mai zicea nimic. Se uita ciudat la mine.

    - S-a intamplat ceva, doamna? intreb eu curioasa.

    - Te stiu pe tine. zise ea. Tu esti fata doamnei la care am fost azi nu-i asa?

    - Mai bine zis servitoarea lor. zic eu plecându-mi capul si negandindu-ma la ce spun. Adica fiica lor, da. spun speriată de ce s-a intamplat.

    - Am vazut cum se comportau cu tine si crede-ma , nu mi-as fi dat seama ca esti fiica lor. Dar acum esti in siguranta, stai linistita!

    - Multumesc de ajutor. zic eu

    Ea ne lasa popcornul pe pat si pleaca.

   - Imi zici si mie ce s-a intamplat?  ma intreana Jane nedumerita.

    Si i-am zis tot ce s-a intamplat.

    - Wow!!! Ce nasol! Imi pare rau! Maine mergem intr-un loc super asa ca hai sa ne culcam!

    - Ok. Noapte buna! zic eu. Dar nu am pijamale.

    - Iti dau eu . zice plecând.

    Mi le-a adus si le-am luat pe mine. M-am asezat in patul pufos si am adormit imediat.

   

   

   

Raven (IN PAUZA)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum