Capitolul 17: Al saptisprezecelea mesaj

242 19 0
                                    

Anonim: Amalia , stii cat de mult m-am bucurat cand ti-am vazut mesajul. Cum te mai simti acum?

Eu: Ma simt mai bine acum , pot zice , dar nu inteleg , pentru un simplu mesaj?

Anonim:Pentru ca intr-un sfarsit mi-ai raspuns. 

Eu: Inteleg...

Anonim:Pitico , ce ai patit?

Eu: Ce ai vrea sa patesc , nimic atata timp cat eu sunt bine nu am ce sa patesc.

Anonim: Ai nevoie de ajutor?

Eu: Atata timp cat nu mai ajutat pana acum , desi ai stiu ca sufar si inca o fac , nu mai am nevoie de ajutorul nimanui.

Anonim: Esti schimbata...Din cauza tatalui tau?

Eu: Eu nu ma schimb pentru nimeni , pentru ca nu sunt un semafor si nu il mai baga pe tata in discutia asta.

Anonim: Amalia , ce ai??

Eu: Ce tot vrei de ma intrebi ce am ?

Anonim: Pentru ca vreau sa stiu.

Eu: Da cine te crezi? Obama? Daca ti-am spus defapt ce simt pentru tine , chiar daca nu te cunosc , crezi ca s-a schimbat lumea sau ce?

Anonim: Ai de gand sa termini?

Eu: Lasa-ma dreacu in pace! Eu ti-am zis ce simt iar tu ma iei intr-una la intrebari...De fapt , aveam dreptate cand imi ziceam ca sunt o proasta si ca ma pot indragosti de un anonim.

Anonim: Atunci vorbim maine ,pentru ca acum esti cam ciudata.

DRAGOSTE ANONIMA//IN CURS DE EDITAREUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum