DRAGOSTE ANONIMA//IN CURS DE EDITARE

Capitolul 28

Il vad cum ii mai curg cateva lacrimi si incerc sa i le sterg dar nu reusesc. Este foarte ciudat pentru ca , orice as atinge nu simt acel lucru. Se ridica de pe scaun , isi da gluga jos , si se intoarce cu spatele la patul unde era corpul meu acum si isi sterge lacrimile. Pot sa ii vad mai bine fata si pot spune ca acum chiar ma bucuram ca i-am aflat identitatea dar nu ma pot gandi la asta acum cand la cativa metri de mine sta chiar corpul meu! Incerc sa imi iau corpul dar nu reusesc! Adica sa intru in apoi si sa ma trezesc , sa nu il mai vad asa! Ma asez pe scaunul de langa patul meu si lacrimile imi cad pe podea. Nici nu mi-am dat seama ca mana mea , ma refeream la cea de pe pat , se dadu-se de pe pat , langa iar lacrimile imi cazuse pe ea. Cand vad ca ceva stralucitor apare , o vad pe mama mea. Vine langa mine si imi spune:
-Daca vrei sa te trezesti trebuie sa spui adevarul despre ce simti cu adevarat , sa te destainui!
-Cam ciudata faza , dar nu pot sa o fac!ii spun eu
-Trebuie doar sa spui ce te apasa pe tine pe suflet!
Dupa ce aud asta caut in interiorul inimii si incep sa zic:
-Simt ca toata lumea mea o sa dispara daca nu sunt langa persoana iubita! Simt ca ma prabusesc si nimeni nu ma prinde! Simt ca toata lumea mea este plina numai de ura si de rautate , iar eu nu pot cauta persoanele buna dintre acele persoane false si neplacute , mai ales rele! Simt doar iubire dar si ura in acelasi timp, iar cand termin cad in genunchi si lacrimile imi cad pe podea.
Inchid ochi pentru un moment iar candii deschid sa vad daca mama mai este aici , ma trezesc pe patul de spital. Ma uit langa mine si il vad pe Louis.
Cand aparatele incep sa bipaie el isi pune repede gluga in cap si se intoarce spre mine.

Louis povesteste:
Stau langa patul ei de doua saptamani in coace iar ea nu da nici un semn de viata. Simt ca toata lumea dispare , se indeparteaza de mine! Ma ridic de pe scaunul de langa patul Amaliei si imi dau gluga jos. Cateva lacrimi imi scapa pe obraji si chiar nu stiu ce sa mai pot face , doar sa se trezeasca mica mea printesa. Cand aud ca aparatele alea incep sa bipaie , imi pun gluga inapoi si o vad pe Amalia cu ochi deschisi , respirand sacadat. Ma duc langa ea si o sarut pe frunte iar ea se mai linisteste.