Atrasa de fratele meu vitreg Harry Styles:Cartea 2-Viata familiei Styles

Capitolul 22

Scurt dar am avut o saptamana extrem de incarcata.Inca ceva.Sunt in dubii daca sa continui sau nu povestea,tinand cont ca sunt doar 32-33 de voturi asa ca voi ma puteti ajuta sa ma decid:).

Din perspectiva Emmei:

-I-am povestit de cateva ori despre Melissa dar nu stiam ca se cunosc.Poate s-au cunoscut ieri sau cel mai probabil astazi.

-Sau poate ca tipul ala nu e atat de sincer precum crezi tu.Doar spun.

-Eu doar spun sa taci.E cel mai bun prieten al meu si ma deranjeaza ca nu ai o parere buna despre el.Nici macar nu ti-a facut nimic.

M-am intors nervoasa cu spatele si mi-am incrucisat bratele la piept.

-Haide nu te supara.Imi pare rau.Bine?

Inainte sa mai apuc sa mai ii spun sa ne indepartam de aici,Alexander si Melissa ne-au zarit si dintr-un motiv necunoscut au venit imediat spre noi.

-Emma...si Harry,ne pare bine sa va vedem.E o vreme minunata nu-i asa?a intrebat Alexander cu un ton poate putin prea exagerat.

Harry si-a dat ochii peste cap si i-am aruncat o privire taioasa pe care s-a prefacut ca nu a observat-o.

-Da.E caldut pentru un inceput de primavara.

Melissa nu a scos nici un cuvant si a adoptat aceasi atitudine ca si Harry,lasandu-ma pe mine si pe Alexander sa purtam o conversatie asistata.

-Ce spuneti de un pranz in 4?Stiu un restaurant bun in apropiere si poate ca e o ocazie sa reusim sa ne intelegem mai bine toti.

M-am incruntat privindu-l pe Alexander.De ce tocmai a propus asta?

-De ce nu?am auzit vocea lui Harry din spatele meu.

Oceanul de confuzie in care deja ma aflam s-a adancit si Harry tocmai a acceptat asa ca trebuia sa fac si asta oricat de ciudat ar fi ideea de a lua pranzul cu ei doi.

-In regula atunci.Ne vedem peste o ora la restaurantul din centru de pe colt.

Am asteptat sa se indeparteze ca sa primesc o explicatie plauzibila.

-De ce ai acceptat?O sa fie cel mai ciudat pranz vreodata.

-Acum cateva minute ai spus ca nu iti place ca nu am o parere buna despre el.Incerc doar sa ii dau o sansa.

-Si Melissa?

-E doar iubirea vietii mele.

Pentru un moment am ramas blocata pana cand l-am auzit si vazut razand.

-Glumeam prostuto.Stii ca tu esti.

-Sigur?

-Cel mai sigur.

Mi-am incolacit bratele in jurul taliei lui si privirile noastre s-au incrucisat.

-Te iubesc!

Declaratia lui m-a luat usor prin surinderedar mi-a provocat sute de fluturasi in stomac.

-Si eu!

Buzele lui moi si pline le-au intalnit pe ale mele si pentru cateva clipe tot universul a fost al nostru si am uitat ca suntem intr-un parc cu sute de oameni in jurul nostru.

''Harry?''

Buzele noastre s-au despartit si Harry si-a intors privirea spre o femeie blonda care statea in fata noastra.Avea o tunsoare bob si un machiaj impecabil care te facea sa te intrebi cat ani are defapt.

''Doamna Evans''

Mi-am mutat privirea de la Harry la acea doamna si inapoi.

-Emma,crezi ca poti sa ne lasi cateva minute sa vorbim?Te rog.