În Compania Morților // L.Tomlinson

Capitolul 12

Megan's POV

Am plecat după-masă la spital la Marcus pentru a-l verifica, sperând că se va trezi. Stăteam la el în cameră când deodată am văzut cum şi-a mişcat degetul de la picior. Am fugit repede la domnul doctor spunându-i ce tocmai am observat.
-Este nemaipomenit! Prima dată în istoria acestui spital! Avea şanse de 5% să se trezească iar el asta face. O să-l mai ținem o zi în spital după ce se va trezi după poate pleca, mă anunță doctorul iar eu i-am sunat imediat pe ceilalți anunțându-i despre Marcus. Este un miracol de Crăciun.

În nici 15 minute Louis a intrat în cameră la Marcus, acolo unde eram şi eu.
-S-a mişcat? Se va trezi? Mă întreabă Louis fericit.
-Aşa se pare, îi răspund la fel de fericită.

Am mai stat în jur de o oră cu Marcus, Louis dormind cu capul pe umărul meu iar eu butonam telefonul.
-Niciodată nu mi-a mai fost atât de foame, doctorii nu hrănesc şi pacienții în comă? Aud vocea atât de familiară a lui Marcus, făcându-l pe Louis să tresară de pe mine duându-se direct la el.
-Omule, nu credeam că o să-ți mai aud glumele astea proaste, îi spune Louis îmbrățişându-l.
-Stai calm frate, nu scapi aşa uşor de mine, îi spune Marcus fericit.
Eram aşa fericită ca Marcus s-a trezit şi mâine se poate întoarce alături de noi în cabană pentru a ne petrece vacanța aşa cum trebuie, dar eram şi mai fericită pentru Louis, în ultimele zile nu l-am mai văzut zâmbind.

*peste o zi*

Marcus s-a întors în cabană, aşezându-se direct în fața televizorului plângându-se că îi e foame.
-Ai noroc că eşti slăbit, altfel nu îti aduceam mâncarea la pat. Bine ai revenit omule, îi spune Harry punându-se lângă el pe canapea.
-Îți aduci aminte ce s-a întâmplat în seara aceea? Îl întreabă Louis serios.
-Totul e în ceața. Am fost în spate să iau ceva din debara şi am simțit o durere insuportabilă în piept. După m-am trezit la spital, spune Marcus cu lacrimi în ochi.
-Stai calm, cel care ți-a făcut asta nu va scăpa aşa uşor, țipă Louis strângând telecomanda tare în mâini.
În tot timlul ăsta stăteam după uşă şi ascultam, iar când l-am observat pe Louis că se ridică de pe canapea am fugit în dormitor aruncându-mă în pat . Pe uşă a intrat Louis, observând cum o încuie.
-Eşti pregătită să te simți cum nu te-ai mai simțit niciodată până acum? Îmi spune Louis cu zâmbetul până la urechi şi cu o față perversă.
-Nu pentru asta am venit aici? Îi răspund eu cu aceaşi față perversă.
S-a aruncat peste mine în pat sărutându-ma apăsat timp de câteva minute bune după care s-a oprit pentru a-şi da tricoul jos. În câteva secunde şi al meu era aruncat la dracu să-l ia. A continuat sărutându-ma pe gât, după care mi-a desfăcut sutienul aruncându-l pe jos. Mi-a sărutat sânii, abdomenul, iar tot ceea ce a urmat vă puteți da şi voi seama.

***

În următoarea dimineață m-am trezit, observând că este ora 8:00. Priveam tavanul alb, gândindu-mă la ce s-a întâmplat noaptea trecută. Nu regret că am făcut-o, nu regret că Louis a fost primul, nu regret nimic. Nişte bătăi puternice în uşa ne-au făcut să sărim din pat îmbrăcându-ne repede şi după am deschis uşa.
-Trezirea nebunaticilor. Sper că ați dormit bine că mergem să luăm micul dejun după care trebuie să ne facem bagajele. E ultima zi aici, sper că nu ați uitat, ne anunță Selena, iar noi chiar uitasem asta.

După ce am luat micul dejun ne-am făcut bagajele şi ne-am reorganizat.
-Louis, tu o să-l iei pe Marcus cu tine în maşină iar eu voi veni cu maşina lui. Nu are voie să conducă o perioadă iar eu cum sunt singura dintre fete cu permis.... îi comand eu lui Louis, după care i-am cerut lui Marcus cheile şi am plecat la drum.

*Louis's POV*

După ce i-am dus acasă pe Marcus şi Megan, m-am dus direct la depozitul unde era Marele G. Am stat şi am aşteptat pe hol, până când una din tărfele lui mi-a spus că e gata să mă vadă...

Mda, plictisitor capitol ştiu . Dar următorul nu va fi aşa . Promit :)