Love changes everything - Academia Vampirilor FF

Capitolul 8

M-am trezit într-un întuneric total .Deci aşa e când mori : nu mai vezi nimic , şi îţi trăieşti eternitatea singur în beznă , nesimţiind nimic , nu mai auzi nimic ... 

- Spune-i Majestăţii că fostul strigoi s-a trezit . 

Stai , dacă aş fi mort , nu aş mai auzi nimic . Doamne , acum îmi amintesc . Rose . Strigoi . Majestate . Lissa ţintuită de un srigoi . Stai , unde e Lissa ? 

- Unde e Lissa ? mârâi eu . 

Încerc să mă ridic şi constat că nu pot . Încercam să îmi adaptez vederea , dar nu văd nimic . Doar întuneric . Unde am ajuns ? Unde e Lissa , Christian , Eddie ? Şi de ce sunt legat ? 

- Daţi-mi drumul . încerc eu să vorbesc , dar pur şi simplu nu pot  din cauza durerii. Ce mi-aţi făcut ? 

Dintr-o dată o lumină se aprinde . Se pare că suntem într-un subsol vechi şi umed . În jur văd 4 strigoi , toţi rezemaţi de perete , asemnea gardienilor ceea ce mi se pare şi mai ciudat . În spatele meu sunt 3 scaune , legate împreună , formând un pătrat . Slavă Domnului , o văd pe Lissa lângă mine . Nu pare rănită , doar că are nişte vânătăi pe faţă . Am să castrez strigoii ăştia şi am să le rup capurile pentru ce i-au făcut . Observ o ieşire .. şi o văd pe Rose lângă . Şi-a schimbat costumaţia de ultima dată când am văzut-o , acum purtând o rochie de epocă , de un albastru marin , iar părul prins într-un coc retro . Ce mă şochează e , că poartă o coroană pe cap . Şi când spun coroană , mă refer la o coroană ca şi cea a Lissei , poate un pic mai mică . Coroana era plină cu pietre , mai mult ca sigur preţioase , tot de culoarea albastră . Lângă Rose , observ o femeie moroi , blondă şi cu ochii albaştri , care ţinea în mână o tavă cu 4 pahare de apă . Femeia se uită la noi pe rând , mirată , parcă ne-ar cunoaşte . Sigur că ne cunoaşte . Cândva , făcea şi ea parte din lumea moroilor , poate chiar a votat ca Lissa să fie regină . 

- Deci , se pare că va-ţi trezit . spune Rose , îndreptându-se spre noi . Rochia îi foşnea prin faţa noastră , şi ce n-aş fi dat să fi fost din nou dhampir , să mă facă să îi rup rochia de pe ea .. şi continuă : Chiar aţi crezut că v-aş omorî ? tăcere . ea începe să râdă . Nu v-aş lăsa să scăpaţi aşa de uşor , după câte mi-aţi făcut . 

- Dar .. Rose .. ce ţi-am făcut ? întreabă Lissa cu o voce tremurândă . 

Se apropie de ea , faţa fiindu-i la 15 cm de Lissa . 

- Ce mi-ai făcut ? Adică , cum poţi să întrebi asta ? Înşeleg că voi , moroii sunteţi cinici , dar tu întreci deja măsura . Am fost dispusă să îmi risc viaţa pentru tine , fără nicio remuşcare şi tu nu mi-ai zis un “mulţumesc“ . Nicidoată nu ştiai ce e în sufletul meu , pentru că te puneam pe tine pe primul loc . Doar ca ţie să îţi fie bine . Şi tu nu ai zis niciun mulţumesc . Măcar unul . - puteam vedea o urmă de umanitate pe chipul ei , dar a şters-o într-o secundă - Acum , înainte să vă trimit înapoi la minunata voastră Curte , o să ne petrecem câte ceva timp împreună . 

Se repedă spre Chrstian să îl muşte . Eu încerc să mă zbat , şi să mă ridic , dar degeaba , zici că am fost lpit de scaunul ăsta . Lissa începe să plângă . 

- Nuuuuu ! strigă ea , zbătându-se . 

Chriistian se lasă moale , iar Rose se ridică satisfăcută . 

- Îmmmm . Sângele de moroi , cel mai bun . Acum , am o întâlnire oficială . 

Şi cu asta , dispare . 

Femeia blondă se apropie de strigoi , cu cele 4 patru pahare de apă . Am o groază de întrebări : De ce moroii slujesc Strigoii ? De ce Strigoii se supun unui alt strigoi , mai pe seamă , lui Rose ? Cum naiba strigoii au o regină ? şi , de ce au ales-o tocmai pe Rose ? Printre gândurile mele , îmi rotesc privirea prin jur . Blonda tot lângă uşă era , cu o privire îngrijorată îndreotată spre Chrstian , poate crede că aşa i se va întâmpla şi ei dacă nu o ascultă pe Rose sau poate aşa i se va întâmpla oricum .  Încerc să mă întorc spre Lissa . Avea ochii umezi , şi încerca să se întoarcă spre Christian , dar nu putea nicicum . Încerc să mă apropii de scaunul ei ca să îi slăbesc stransorile de la mâini . Eddie se apropia încet de scaunul lui Christian . Într-un final , am reuşit să ajung la legăturile Lissei . Când am ajuns cu mâinile spre aţe .. ceva m-a ars . Mă uit întrebător spre Lissa , şi o văd că are ochii închişi . Încearcă să îşi întrebuinţeze magia focului pe care o are în ea . Ştiam că fiecare moroi are o părticică de magie din fiecare element , dar nu ştiam că poate fi atât de puternică pentru cineva ce nu a folosit niciodată magia focului .  Lissa îşi deschide ochii , simţind că pielea începe să o frigă . Se uită mirată la mine , şi eu la ea . De ce nu opreşte magia dacă îi face rău . Prin privirea mea , ea înţelesese , şi mi-a raspuns  printr-una : Ce-tot-vorbeşti-acolo-nu-am-nicio-magie-a-focului . Îmi plimb din nou privirea prim cameră şi dau de femeia blondă care priveşte fix legăturile Lissei . Nu Lissa era cea cu magia focului , ci femeia . 

- O răneşti ! mârâi eu 

Blonda îmi aruncă o privire . 

- Încerc să o eliberez .. îmi răspunde cu o voce tremurândă , aproape ca o şoaptă . 

Lissa începe să se zbată , din cauza focului , care îi provoca arsuri . Blonda face ochii mari , şi îi inchise la loc , iar Lissa a încetat să se mai zbată . De nicăieri , apare din nou Rose . 

- Cine răneşte pe cine aici ? întreabă ea . 

Strigoii nu răspunseră , iar acum se adresa spre noi . 

- Nu încercaţi să îmi răniţi Protetorii că va fi vai şi-amar de voi . şi cu asta , plecă . 

Lissa se întoarse spre mine . 

- Ce naiba se întâmplă ..  Majestate , Protectorii , Slujitori .. , ce e cu toate astea ? 

- Nu ştiu Lissa , nu ştiu . încerc eu să îi răspund . 

Încerc să îl văd pe Christian . Arată foarte rău , chiar palid , datorită endorfinelor . Trebuie să scăpăm neapărat de aici . Îmi tot rotesc privirea pe aici .. încercând să găsesc  o ieşire , dar nu văd nimic , înafară de uşa unde stă blonda . Cei 4 strigoi stăteau fiecare în colţurile beciului cu o privire în gol , căutând orice pericol , asemenea gardienilor . Rose îi numise “Protectori“ . Strigoii nu au nevoie de protecţie , ei însăşi sunt invincibili . Tot încercând să mă gândesc la un plan de scăpare , se pare că am adormit . 

Acum eram din nou la academie , în cabină . Am zâmbit uşor , amintindu-mi clipele mele cu Rose aici . Roza mea , dhampirul . Dintr-un moment , Ivashkov se materializează în faţa mea . Se pare că e un vis indus de spirit , de care se tot plângea Rose . 

“Hm .. drăguţ loc “ . îşi dă el cu părerea . 

“Mda .. aşa zic şi eu “ 

“Belikov , unde sunteţi ? Lumea moroilor e înnebunită , unii chiar spun că Lissa , ar ... , ar .. fi murit . Nu s-a întâmplat asta nu ? “

“ Nu , nu s-a întâmplat asta .. doar că Rose ne ţine captivi . “ 

“ Cum .. Rose ? “ 

“ Da , o poveste lungă .. Ascultă , nu credeam că o să spun asta vreodată , dar rebuie să ne scoţi de aici . “

“Cum ? Adică , nici nu ştiu unde sunteţi . “

“Dar , ai o iubită Altchimist “ 

“ Şi cu ce mă ajută asta ? “ 

Doamne prost e băiatul ăsta . 

“ Poate să facă o vrajă de localizare “ 

“ Dar .. “

“ O să poate face asta , doar spune-i “ 

Ceva mă trezea . 

“ Suntem într-un subsol .. trimi...“ 

Nu am reuşit să îmi termin propoziţia , şi visul se spulberă . Acum eram din nou aici , în subsolul ăsta blestemat , doar că era ceva diferit . Strigoii dispăruseră .