03

1.8K 92 33
                                    

Klaus POV.

Un zgomot puternic a acaparat liniştea profundă din casă, mi-a trebuit o fracţiune de secundă şi reacţionez şi să o iau mecanic la fugă pana cand o vad pe Hope intinsa pe jos cu piciorul ranit. Plangea, era foarte speriata si tremura extrem de tare. Am fugit imbratisand-o, i-am pus capul pe pieptul meu mangaindu-i si sarutandu-i capul:

- Shht, va fi bine, haide sa mergem la spital! Ii spun incercand sa o linistesc!

- Ma doare, ma doare al naibii de tare, imi spune printre lacrimi! Kyle, unde e Kyle, l-am vazut aici mi-a spus ceva, dar nu stiu unde e acum?

- Kyle? El a facut asta? intreb furios.

- Nu sunt sigura, dar te rog du-ma la spital, vorbim dupa! imi spune plangand.

- Oh, haide! ii spun si o iau in brate stilul miresei, mainile ei infasurandu-se in jurul gatului meu, iar capul sau stand acum pe pieptul meu. Deblochez masina si o asez pe locul din dreapta cu grija, apoi urc la volan, conducand cu viteza spre centrul orasului, unde se afla cel mai bun spital.

- Klaus, te rog, mergi mai incet! imi spune rugandu-ma!

Expir zgomotos, si incerc sa imi relaxez muschii care erau extrem de incordati, datorita preiunii acumulate.

- Ok, ii spun luandu-i mana si impletindu-mi degetele cu ale ei!

- Imi place asta! imi spune cu o voce calma si calda!

- Ce anume? imi intorc privirea spre ea.

- Asta, totul, tu, noul tu si faptul ca ma tii asa dragut de mana, nu ai mai facut asta pana acum, imi spune zâmbind timid.

Ii raspund cu un zambet si apoi ii spun:

- Atunci voi face asta mai des!

Hope POV.

Piciorul ma durea ingrozitor, dar faptul ca el era aici cu mine, se ingrijora pentru mine si incerca sa ma linisteasca imi incalzea inima. Eram foarte dezamagita de Kyle, stiam ca el a facut-o dar nu ii voi spune lui Klaus, nu pana nu voi primi o explicatie din partea lui Kyle.

- Haide, am ajuns, spune cu o voce calda si sparge linistea. 

Il vad cum trece prin fata masinii serios, deschide usa si ma ia in brate din nou. Ma jucam cu buclele lui, cu capul meu stand din nou pe pieptul sau. Era asa de placut, ii auzeam bataile inimii, si asta ma linistea, parca durerea disparuse.

Intra in spital ca o furtuna si apoi patrunde intr-un cabinet. 

- Klaus, ce faci, trebuie sa mergem la receptie?!

- Nu, nu trebuie, stai putin aici!

Ma aseaza cu grija pe pat, si apoi paraseste camera in fuga.

Narator POV.

- Klaus, ce faci aici? spuse barbatul luminandu-se la fata.

- Nu te obisnui cu asta, odata in viata, poti face si tu ceva util, pentru mine?

- Sigur, daca pot, orice pentru tine!

- Iubita mea, spuse cretul balbaindu-se, a fost impuscata in picior, poti face ceva?

- Da, normal, haide sa mergem sa vedem cat de grav este! 

- Mersi, se aude un ton ezitant.

Hope POV.

Usa cabinetului se deschide si in camera patrunde Klaus urmat de un barbat destul de in varsta. Ochii verzi erau incadrati perfect pe o fata pala, cu o privire calda. Iar parul grizonat ii dadea de gol varsta. 

HopeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum