Hope

13

O fată cam de aceeaşi întălţime cu mine stătea în spatele meu şi zâmbea frumos. Avea părul brunet şi câteva şuviţe verzui aranjate frumos.

- Klaus dragule, ai uitat de noi săptămânile astea şi acum vii cu o fată? Cine e noua ta achiziţie? Spune încă zâmbind cu gura până la urechi.

Achiziţie? Noua? A mai adus fete pe aici? Bineînţeles că a adus, doar aici le rezolvă când se plictiseşte.

- Nu e o achiziţie Jade, ţine-ţi gura aia mare, spune Klaus printre dinţi.

- Eu sunt Jade, spune întinzându-mi mâna. 

I-o strâng încet şi mă uit încă ciudat. Asta e foarte ciudat. Am impresia că între ea şi Klaus s-a întâmplat ceva, dar chiar nu îmi pasă ce. Ce nu ştiu, nu mă poate răni.

- Eu sunt Hope, spun încet, aproape şoptind.

- Ce nume frumos, exprima atat de multe. Speranta. Esti o mica luptatoare, draguto, asa-i? Haide nu fi ruşinoasă, o să îţi placă aici, cred. Dacă era una din fetele normale pe Klaus le aducea probabil până acum era beată criţă, dar ceva îmi spune că tu eşti tipul ăla de fată cuminte. Îmi placi, spune zâmbind.

Pare drăguţă, dar tot nu mă convinge că e ea aşa drăguţă cu mine doar pentru că m-a adus aici şi nu sunt una din tipele lui. Ce vrea să însemne asta? El are un anume tip după care alege fete? Eu mă încadrez în acel tip? De ce fata asta mă face să îmi pun atâtea întrebări?

Îmi elimin totul din cap si am de gând să mă distrez în seara asta. Am emotii pana peste cap, sincer, pentru că e prima dată când Klaus mă aduce să îi cunosc prietenii şi dau peste fata asta, care e asa de prietenoasă, dar care am impresia că ascunde ceva. Totuşi pare că îl cunoaşte pe Klaus bine, aşa că voi profita de ocazie şi voi încerca să obţin ceva informaţii de la ea. Cine îl cunoaşte mai bine decât o tipă cu care el obişnuieşte să stea? Gândul că el s-a culcat cu Jade îmi apare în minte, dar elimin repede ideea asta. Chiar dacă ar fi adevărat, asta m-ar determina să fac o criză de gelozie chiar aici, şi nu vreau asta. Totuşi Jade e o fată chiar frumoasă. Are forme demne de invidiat, chipul ei angelic combinat cu atitudinea ei de fată rea, toate într-o fată de gaşcă, petrecăreaţă, pe care sigur orice băiat o vrea, ei bine ar fi o concurenţă mare. Totusi am devoie de ea pentru planul meu de a-l înţelege pe Klaus. Am nevoie sa stiu cum era el înainte. El mă face pe mine fericită, vreau să fac acelaşi lucru. S-a schimbat pentru mine, dar vreau să ştiu că el e fericit cu schimbarea asta. Totuşi nu vreau să îl schimb în întregime. Îl vreau bun, dar m-a îndrăgostit de părţile lui întunecate. Alura lui de băiat rău plin de secrete m-a atras, şi frumuseţea lui m-a prins într-o capcană mortală. Dar este cea mai dulce moarte pe care aş putea-o obţine. Moartea din iubire. 

Când l-am cunoscut eram încă în liceu. Povestea noastră e un clişeu. Fata timidă şi retrasă care se îndrăgosteşte de badboy-ul liceul, care la început nu îi dă importanţă, dar apoi ajung împreună, e rănită, până când el decide că trebuie să se schimbe. Este exact definiţia clişeului. O carte scrisă de un autor amator, care preia o anumită idee şi o dezvoltă, asta suntem noi. O carte. Klaus şi definiţa de badboy de potrivesc de minune. Când l-am cunoscut era complet nepăsător, nu îl interesa ce credea lumea despre el, nu discuta cu nimeni despre el sau problemele lui. De fiecare dată când apucam să vorbesc cu el, niciodată nu ştiam ce gândeşte, pe chip nu i se citea nici o emoţie, era o stană de piatră. Totuşi avea simţul umorului şi mereu mă făcea să râd. Făcea glume pe seama mea, uneori mă răneau, dar înţelegeam că e doar felul lui de a fi. Poate diferenţa dintre noi şi personajele fictive este faptul că el nu s-a purtat ca un ignorant cu mine. Deşi totul a început exact ca o carte prost scrisă. Un afurisit de proiect la engleză care reprezenta 70% din media noastră. Dintre toţi eu am picat cu Klaus. Asta e ironic, stupid, dar totuşi era visul meu. Puteam în sfârşit să vorbesc cu băiatul pe care îl plăceam. Mereu eram atentă la ce face, ştiam ce fel de persoană e, dar nu noi alegem de cine ne îndrăgostim. Nu o să uit niciodată acea zi când mi-a spus că poate veni la mine acasă pentru a face împreună proiectul. În ciuda atitudinii de băiat rău, mereu a luat note mari, nu ştiu cum poate fi şi deştept şi frumos şi popular în acelaşi timp, dar asta e combinatia perfectă.