Hope

08

Nu putea să îmi dovedească nimic. Nu avea ce să demonstreze, pur şi simplu cuvintele lui pot spune că nu le ascult. Nu vreau să le aud sau să le ascult pentru că îmi face rău. Mă prinde în plasa lui şi voi rămâne captivă în lumea lui. Lumea lui unde totul e un joc şi totul se rezumă la el, unde totul e doar pe moment, nu contează ziua de mâine.

Poate ăsta e cel mai mare defect al lui Klaus, faptul că nu se gândeşte la consecinţele zilei de mâine, ci trăieşte pe moment. 

Îşi pune mâna mare pe faţa mea şi o mângâie încet, iar obrazul său e lipit acum de al meu. Îmi aplică un sărut mic în colţul gurii transmiţând mii de fiori în corpul meu. Eram dependentă de atingerea lui, îl vroiam aşa de aproape de mine, vroiam să îi simt buzele catifelate peste ale mele, contopite într-un sărut perfect. Mi-am dus mâinile pe faţa lui mângâindu-i pielea fină, trăgându-l mai aproape de mine.

Buzele noastre s-au conectat şi au început un dans sălbatic sincronizându-se perfect. Buzele pline şi trandafirii a lui Klaus se contopesc cu ale mele perfect trnsmiţând fiori de placere în tot corpul. Limbile începură să execute mişcări lascive cucerind spaţiul necunoscut învăluint în pasiunea trupurilor noastre ce s-au legat printr-un sărut. Mâinile sale erau acum poziţionate pe şoldurile mele masându-le încet.

Îndată ce am realizat faptul că am cedat l-am împins rupând sărutul. Lacrimi mi-au apărut în colţul ochilor şi tot ce am reuşit să spun a fost:

- De ce îmi faci asta? 

- Te iubesc, şi nu înţeleg cum vrei să îţi demonstrez asta, fac orice sunt în stare să urlu în gura mare pe stradă că te iubesc, să scriu asta pe fiecare perete pe care îl găsesc, să...

- Nu am nevoie de toate astea, îl întrerup, ce nu înţelegi? Am nevoie doar de tine, dar tu eşti mereu absent! Am nevoie să fi lângă mine nu să faci chestii stupide, pentru că pe mine nu mă interesează acele lucruri, pentru că nu ele îmi sterg lacrimile când plâng ca o idioată după tine.

- Hope îţi jur că nu ştiu ce să mai fac, am spus că îmi pare rău şi că mă schimb pentru tine, dar tu continui să mă dai la o parte şi asta pur şi simplu e ciudat.

- A te schimba pentru tine înseamnă o noapte petrecută cu o altă fată?

- Nu am petrecut noaptea cu ea, a stat doar atunci în poala mea şi atât, nimic mai mult.

- Eu nu pot crede nimic pentru că nu am încredere în tine şi nu cred că asta se va recâştiga, nu mai vreau asta pentru că de fiecare dată doar eu sufăr şi tu eşti cel mai împăcat!

- Spune-mi că nu mă vrei lângă tine, că tu nu mă iubeşti la fel de mult cum o fac eu, că tu nu vrei să mă săruţi la fel de mult cum vreau şi eu şi am să te...

Nu a apucat să termine de rostit căci l-am tras din nou spre mine lipindu-mi buzele de ale lui într-un sărut  scurt.

- Să nu îndrăzneşti să continui, pentru că ştiu ceea ce vrei să spui şi habar nu am de ce, dar nu vreau să mă laşi, pentru că mă voi simţi singură!

Mâinile sale sunt puse din nou pe şoldurile mele, iar buzele sale se lipesc de gâtul meu transmiţând mii de fiori în tot corpul meu. Atingerea lui fierbinte pe pielea mea încinsă nu face altceva decât să creeze o electricitate între noi. Tot ce facem mereu este să ne certăm şi eu ajung să plâng. Nu vreau să fiu o plângăcioasă, niciodată nu am fost aşa. Nici măcar la moartea bunicii, la plecarea Jennei nu am făcut asta atât de mult cum o fac decât Klaus a intrat ca o tornadă în viaţa mea plictisitoare. Eram doar o adolescentă normală, mergeam la liceu, îmi obţineam notele, mă întorceam acasă, îmi făceam temele şi totul o lua de la capăt odată cu începerea unei noi zi.