-Dimineata-
☆Rose pov☆
Ma trezesc in patul meu si in camera mea...Ma uit imprejur si observ ca Erika era adormita langa pat...Cand incerc sa ma ridic simt brusc o durere groaznica...
Rose:-Auch!
Erika tresare si se trezeste brusc...
Erika:-Oh,Doamne!Rose esti ok?
Rose:-Nu-i nimic...O zgareitura ca asta nu ma opreste...
Erika:-Ai lesinat si ai si capul spart!
Rose:-Inteleg...Si tu ai fost extrem de ingrijorata si ai stat cu mine pana ai adormit?
Erika:-Cam asa ceva....
Rose:-Iti faci prea multe griji...Oricum Kev si Ry sunt bine?
Erika:-Mhm..
Rose:-Si inelul?
Erika:-Nu stiu...care este faza cu inelul ala?
Rose:-Nu conteaza...Mai bine sa nu stii...
Erika:-O...kkk....sigur esti bine?
Rose:-Mda...
Erika:-Ma duc sa il chem pe Kevin...stai aici...sa nu te misti de aici! Ai inteles?
Rose:-Promit.
Erika pleaca din camera si revine peste 5 minute cu Kevin
Kevin:-Rose esti bine?
Rose:-Daca prin a avea spart capul si ranit piciorul, intelegi bine, atunci sunt perfect. *spune sarcastica*
Kevin:-Amm...iti e foame?
Rose:-Cam asa ceva...
Kevin:-Mmm...ok...ma duc sa iti fac ceva de mancare...
Erika:-Vin si eu sa te ajut!
Kevin:-Nu, nu e nevoie...
Erika:-Oh, mai taci!*Si cu asta pleaca amandoi...*
☆Erika pov☆
Coboram jos si intram in bucatarie. Am hotarat sa facem clatite. Mda...faza e ca, am cam inceput sa ne batem cu ingrediente...eram albi din cap pana in picioare , aveam ou pe noi...bucataria era alba...ups...cand sa arunc un pumn de faina in Kev, acesta se fereste si ajunge pe....upssss....Rose...care acum era si ea alba...
Erika:-O Doamne, scuzeee!!! Nu a fost intentionat...dar in apararea mea.. el a inceput!*aratand spre Kevin*
Rose:-Asa ca tu esti de vina...
Kevin:-Ce?! Nu eu sunt de vina!! Nu eu am inceput! Mintee! Serios ,o crezi pe ea, si nu ma crezi pe mine, fratiorul tau drag?!
Rose:-Aha...Fratiorul meu drag *si ii sparge un ou in cap*
Kevin:-Heeeiii!!!Parul meuu!!*se plange el*
Rose:-Hehehe...
Kevin:-Asta e numai vina taa!*se intoarce spre mine, iar eu ma ascund dupa masa cand acesta incepe sa dea cu oua spre mine. Reusesc sa prind unul si il arunc fara sa ma uit unde...mare greseala...am nimerit intr-un barbat inalt, brunet...ups...ar trebui sa fie tatal lor...*
Erika:-Scuzati-ma! Nu am vrut!
Domnul Brown:- Imi puteti explica ce se intampla aici?!
Kevin:-E numai vina mea ,tata...eu am inceput...
Domnul Brown :- Sper sa aveti o explicatie buna pentru asta...Si cine este aceea?
Kevin:-Ea este Erika Events...o prietena de la scoala...
Erika:-A fost vina mea...nu ar fi trebuit ca eu sa incep...Kevin minte doar sa ma acopere pe mine...
Domnul Brown:- Va interzic sa mai o aduceti pe aceasta Erika Events si ar fi de preferat sa stati departe de ea....Pare o infulenta proasta...
Kevin:-Ce ?! Tata nu poti sa faci asta!! Nu e o influenta proasta! Si in plus nu a fost vina ei...
Domnul Brown:- Sunt tatal tau si trebuie sa ma asculti!
Rose:-Tata, iti promit , nu e o persoana rea... Te rog accepta acest capriciu...
Kevin:-Da, esti prea dur! Nu are nici o vina! O sa strangem noi aici si totul o sa fie ok...
Domnul Brown:- Foarte bine... Dar sa stiti ca aveti sa-mi dati explicatii in legatura cu inelul...Sau credeti ca nu mi-am dat seama?
Erika:-Cred ca eu mai bine plec...nu prea sunt dorita in casa asta...
Kevin:-Nu, mai poti sta...
Rose:-Kevin, gata....
Erika:-Da...eu am plecat...ma scuzati...
☆Kevin pov☆
Domnul Brown:- Nu pot sa cred ca ati permis o delicventa ca ea sa intre in casa!
Kevin:-Tata, intreci masura!*marai la el , incercand sa il fac sa taca*Nu e o delicventa!
Domnul Brown:-Kevin nu trebuie sa-mi spui cand intrec masura...Sunt un adult si stiu perfect cand intrec masura...Dar aceasta delicventa nu vreau sa o mai vad si vreau sa pastrati distanta fata de ea! Daca ai ceva de comentat as vrea sa aud de ce ai luat inelul!
Kevin:-Nu ii mai spune asa!*sunt intrerupt de usa trantita...de dupa usa se auzeau plansete* Vezi ce ai facut?! Nu e o delicventa! Nu am de gand sa stau departe de ea pentru ca asa vrei tu!!Si Rose e de acord cu mine, nu?
Rose:-Kevin, imi pare rau, dar nu pot incalca cuvantul tatalui meu...
Kevin:-Esti o tradatoare! Cum poate sa o faca delicventa?! Nu e si stii foarte bine asta...nu stiu de unde a scos-o si pe asta!
Rose:-Kevin vino un pic cu mine!*ma ia de mana si ma trage intr-o parte*
Kevin:-Ce?!
Rose:-Tu chiar crezi ca eu cred ca Erika e o delicventa?
Kevin:-Nu stiu...acum imi dai de banuit...de ce esti de partea lui atunci?
Rose:-Oare de ce?!
Kevin:-De ce?
Rose:-Nu pot sa incalc cuvintele tatei..
Kevin:-Oh stii ce,mai lasa-ma!*ma indrept spre usa si ies nervos trantind in urma mea cu putere usa*
Inaintez in speranta de a o gasi pe Erika...Daca pateste ceva nu mi.o pot ierta...In padure sunt creaturi periculoase...merg ceva timp pana cand aud strigate de ajutor si in lumina soarelui se vad doua umbre...una semana cu o fata iar cealalta cu un hibrid...atunci imi pica fisa...fata aceea e ea...incep sa alerg spre ei...cand ajung acolo, o vad pe ea zgariata incercand sa se apere...dar nu prea reusea. Inaintez nervos pana ajung langa ei si iau hibridul de pe ea ,aruncandu-l la cativa metri de noi.
Kevin:-Esti ok?!*spun ingrijorat*
Ea doar da din cap in semn aprobator...probabil era prea speriata...hibridul, care intre timp se ridicase, vine spre mine. Ma transform si imi scot coltii...acesta sare pe mine sa ma raneasca, dar ii dau un pumn cat de tare pot si cade...incepe sa fuga in padure...noroc ca era doar un pui...daca era un hibrid adult , nu stiu daca mai aveam sanse...poate sa fugim...ma asez in genunchi langa Erika care era sprijinita de un copac si se uita in gol...Ma uit la ea de ceva timp si observ ca...e chiar frumoasa...nu stiu de ce imi place sa o tachinez si sa o enervez mereu...dar imi plac expresiile pe care le face....fara sa imi dau seama ochii imi cad pe buzele ei...nu stiu daca ma observase ca ma holbez la buzele ei sau nu dar nu ma interesa. Tot ce voiam acum era ....sa o sarut.Fara sa imi dau seama ma apropii de ea pana ce buzele noastre se unesc formand un sarut...la inceput e surprinsa, dar apoi... ma surprinde pe mine cand imi raspunde...zambesc in sarut si ma desprind de ea...eu aveam ditai' zambetul pe fata, iar ea era rosie in obraji si privea in alta parte crezand ca nu o voi vedea...
Kevin:-Crezi ca, daca intorci capul in alta parte nu te vad ca rosesti?
Erika:-Mmm...nu...*ofteaza , iar eu imi pun doua degete sub barbia ei intorcandu-i fata spre mine...un zambet timid apare pe fata ei rosie*
Kevin:-Nu ti-a placut?
Erika:-Nu stiu ce vrei sa spui...*face pe proasta*
Kevin:-Daca nu stii o fac din nou!*ma apropii de ea, dar ea se da in spate cat de mult putea si imi zice repede*
Erika:-*ofteaza* bine, ok...stiu despre ce vorbesti...dar nu inteleg ceva....de ce ? De ce ai facut-o?
Kevin:-De ce am facut ce? Asta?*si o sarut din nou , de data asta, scurt*
Erika:-Da, aia...si nu o mai face si a treia oara...
Kevin:-Poate pentru ca...te plac...
*ramane muta *
Kevin:-Da, te plac!*tip*In sfarsit am spus asta!
Erika:-Nu mai tipa! Daca te aude cineva?!
Kevin:-De ce nu vrei sa accepti si tu asta?Stiu ca si tu ma placi!
Erika:-Dar eu nu...
Kevin:-Pe cine vrei sa pacalesti? Atunci de ce te-ai inrosit dupa ce te-am sarutat? Si de ce mi-ai raspuns atunci?
Erika:-Nu am vrut sa iti raspund...doar m-a luat valul...
Kevin:-Oh serios? Te-a luat valul? Nici tu nu crezi ce spui!
Erika:-Pai...eu...*se balbaie* bine,accept. Recunosc ca te plac!
Kevin:-*chicotesc * Ce a fost asa greu?*zambeste* Acum ca am lamurit asta...*ma intrerupe*
Erika:-Si acum...ce ar trebui sa facem??
Kevin:-Tebuie sa-ti tratam ranile
Erika:-Nu...lasa. Mai bine merg acasa si uitam tot...nu mai conteaza, oricum nu ma dor...ce era ciudatenia aia?
Kevin:-Un hibrid...Dar sa stii ca nu trebuie sa o mai faci pe dura...Nu vreau ca persoana pe care o plac sa pateasca ceva rau... Adica tu!
Erika:-Nu, pe bune...oricum tatal tau mi-a interzis sa merg la voi asa ca, de azi cred ca o sa fiu tipa cu doi prieteni care sta inchisa in casa...o sa mi le curat eu acasa...mersi ca m-ai salvat...iti sunt datoare...
Kevin:-Macar pot sa te conduc pana acasa?
Erika:-Ok...sincer, imi e cam frica sa mai merg prin padurea asta singura...*zambeste sincer...nu am mai vazut zambetul asta pana acum...e atat de sincer...o ajut sa se ridice , apoi pornim la drum...dupa cateva minute ajungem la ea acasa*
Erika:-Mersi!*ma ia in brate, ceea ce ma surprinde*
Kevin:-Nu ai pentru ce...*o sarut gentil pe frunte ea zambind timid*
Erika:-Ar cam trebui sa plec...paaa!*indreptandu-se spre usa*
Kevin:-Pa...*ii fac cu ochiul si intra in casa*
☆Rose pov☆
Kevin a plecat de ceva vreme...Ma intreb daca s-a intamplat ceva....
*Usa se deschide*
Rose:-Kev, pe unde ai umblat?
Kevin:-Pe undeva! *spune cu raceala in glas, dar avea un zambet chilometric pe fata*
Rose:Si ce ai facut la acel undeva? *ranjesc*
Kevin:-Mai bine te ignoram de cand am intrat pe usa!
Rose:Nu pot sa cred!!! *i.am citit gandurile* Nu pot sa cred ca ai facut-o!!! *aproape tipam, eram bucuroasa*
Kevin:- *si.a dat seama ca i.am citit gandurile si face ochii cat cepele* La naiba... TACI!!! Daca spui cuiva sau aud pe la scoala ca se vorbeste de asta, ai incurcat-o rau de tot!!! Doar uita!
Rose: Cresc asa de repede!! *il ciupesc pe Kev de obraji*
Kevin:- *imi plesneste mainile ca sa.l las* Serios, taci! E treaba mea ce fac,oricum tie nu iti pasa de ea si esti de partea lui!
Rose: Da, sigur, ieri aproape mi.am dat viata sa va salvez pe amandoi, iar acum nu.mi pasa... Asa e, bravo cap de sfecla ce esti! *imi dau ochii peste cap*
Kevin:-Atunci?! De ce esti de partea lui?! Stii ce, scuteste-ma! Si uita tot, daca afla tata o sa imi interzica sa ma mai intalnesc si in afara casei cu ea!
Rose: Sunt multe la mijloc...Dar sa stii ca secretul tau e in siguranta...
Kevin:-Hmm...sa speram ca asa e...
*Kevin merge in bucatarie*
Nu.mi vine sa cred, in sfarsit sunt impreuna, cred... Sunt extrem de fericita...Trebuie sa o sun pe Erika, dar unde mi.am lasat telefonul?...Hmmm...Cred ca I.am pus I.a incarcat in camera mea... *urc cu graba scarile si merg direct in camera mea * Din nou menanjera a uitat sa.mi inchida geamul...S.a facut chiar racoare in camera mea...Dar cand incerc sa inchid geamul o figura neagra intra in camera mea si fara a-mi da timp sa actoinez imi pune mana la gura...
Tylor:-Nu tipa! Vreau sa facem o afacere...*vocea era atat de cunoscuta* iti dau drumul la gura dar sa nu tipi ca altfel te-a luat mama naibii!
*imi da drumul la gura
Rose:-Tylor... *speriata*
Tylor:-Nuu, moartea in vacanta...asculta pustoaico...vreau sa facem o afacere...foarte simplu...eu nu trimit intregii scoli poza asta cu tine transformandu-te*imi arata o imagine cu mine transformandu-ma* si tu vei face ce vreau eu timp de o luna...
Rose: De unde Dumnezeule ai tu poza aia?!?!?!
Tylor:-Sursele mele, scumpo...
Rose:-Fi.ti.ar sursele!
Tylor:-Hahaha...acum zi*imi arata telefonul, care printr-un singur buton, poza aia era trimisa la toata scoala* vrei sa o trimit , sau vei face ce spun eu timp de o luna?
Rose:- Sa fac ce vrei tu timp de o luna?!
Tylor:-Da, totce vreau eu!*imi sopteste la ureche*
Rose:-Perversule...*il privesc urat*
Tylor:-Si daca sunt ce? Oh, sa nu spui la nimeni! Nu trebuie sa stie nici prietena aia ta Alice sau cum o cheama si nici fratele tau...de parinti nici nu mai zic...asta trebuie sa ramana intre noi, inteles?
Rose:-Nu inteleg care e jocul tau Ty...
Tylor:-Oh, dar e unul foarte foarte simplu! Si nici nu trebuie sa il intelegi...acum mai bine as pleca...ai grija sa nu spui la nimeni, altfel poza ajunge la toata scoala...
Rose: Mersi pentru si mai multe probleme, chiar aveam nevoie!!!
Ty: cu placere, pustoaico, cu placere...
*Dupa ce spune asta, acesta iese pe geam.*
_______________________________
Hei! Spuneti-mi in comentarii daca va place cartea..
Acum am cateva intrebari pentru voi:
1.Ce parere aveti despre Ty?
2.Credeti ca Rose o sa faca tot ce ii spune Ty?
O sa revin data viitoare cu un alt capitol...Byeee.
Ps: La medie e Ryan
