Capitolul 12

15 4 0
                                    

☆ Rose pov☆
Rose:- Ma gandeam sa ne antrenam maine, daca tot nu o sa ne putem transforma in oameni... Ce parere ai?
Sebastian:-Da...suna bine...adica ce putem face maine decat sa ne antrenam?!
Rose:-Daca nu mai ai nimic sa-mi spui poti pleca...
Sebastian:-Am inteles...*se duce la usa dar cand sa iasa usa nu se deschidea...*
Rose:-S-a intampalt ceva?
Sebastian:-Usa nu se deschide...
Rose:- De ce nu s-ar deschide usa?
Sebastian:-Nu stiu! *tragea in continuare de usa*
Rose:-Deci suntem inchisi...Am putea iesi pe geam, dar geamul meu este orientat spre gradina cu trandafiri...Si acum ce facem?
Sebastian:-N-nu stiu...Ce s-o fi intamplat?! Nu putea sa se blocheze asa din senin...
Rose:- Cine mai stie... Niciodata sa nu spui niciodata...
Sebastian:-Trebuie sa existe o modalitate sa iesim de aici... *panicandu-se*
Rose:- Calm, va veni o menanjera si ne va scoate...
Sebastian:-Dar daca nu ne gaseste nimeni?! Daca o sa murim aici?! *invartindu-se prin camera panicat* Dar daca... *atunci, Sebastian care se tot invartea prin camera se impiedica de un covoras care este pus langa pat, si cade fix pe mine, buzele noastre atingandu-se si formand un sarut... Dupa ce ne despartim din sarut se ridica de pe mine. Era rosu la fata...* Imi p-pare rau....eu m-m-am impiedicat...S-scuze *spune balbaindu-se*
Rose:-Mda...A fost...Mai bine sa nu vorbim despre asta...
Sebastian:-N-nu...te rog sa ma ierti... Inteleg daca sunt concediat...
Rose:-Ce tot spui?! A fost doar un accident!
Sebastian:-D-dar... Inteleg daca ma concediezi... Asta merit...
Rose:- Esti om, adica vampir, si nu esti perfect, faci greseli si asta nu insemana ca te voi concedia doar pentru atat. M-ai ajutat cu multe si esti o persoana de incredere... Dupa cate ai facut pentru mine, cum as putea sa te concediez doar pentru atat?!
Sebastian:- M-multumesc... *dar este intrerupt de usa care este descuiata si deschisa de Kevin*
Kevin:-Deci ati rezolvat treaba, porumbeilor?
Rose:- Ce porumbei visezi, idiotule?! Nu-mi spune ca tu ne-ai inchis aici?
Kevin:-Ce????Eu nu v-am inchis aici...
Rose:- Ai uitat ca pot citi ganduri, nu-i asa?
Kevin:-Mi-am adus aminte ca am niste treaba... Am plecat...
Rose:-Pleci dupa ce imi dai o explicatie... Daca nu ii spun Erikai secretul tau rusinos...
Kevin:-Nu! Nu spui nimic nimanui! Serios trebuie sa plec...
Sebastian:-Eu ma retrag....*si pleaca*
Rose:- Spune!
Kevin:-Nu am ce sa spun... Nu eu am incuiat usa.
Rose:-Aha... Si cine a fost atunci?
K:-Habar nu am...*ridica din umeri incercand sa para nevinovat*
Rose:-Deci nu stii?
Kevin:-Nu... Eu nu am nici o legatura... S-a intamplat ceva cat ati fost blocati aici?
Rose:-Nu stiu, Kevin... Ne-ai inchis cu intentia de a se intampla ceva?
Kevin:-Nu eu v-am inchis aici! Dar totusi, s-a intamplat ceva?
Rose:-Daca recunosti iti spun!
Kevin:-Ok,recunosc...acum zi...
Rose:-Prin a se intampla ceva la ce te referi?
Kevin:-Spune odata ce s-a intamplat!
Rose:- Pai Sebastian s-a cam panicat, eu am fost calma si... Un mic accident...
Kevin:-Ce accident?
Rose:-S-a impiedicat si a cazut peste mine si...
Kevin:-Si? *intreaba fiind foarte curios*
Rose:-Ti-am spus destul.
Kevin:-Ai spus ca daca recunosc o sa spui!
Rose:-Am spus eu ca-ti spun tot?
Kevin:-Rose! Spune sau ma duc sa il intreb pe Sebastian!
Rose:-Bine, bine...Intr-un fel ciudat, cred ca ne-am sarutat... Dar a fost un accident!
Fata lui devine una de fata incantata atunci cand ii raspunde crush-ul la mesaje.
Kevin:-Si? Doar atat? Nu sunteti impreuna? Nu ati vorbit mai mult?
Rose:-Ce tot spui?! Eu si Sebastian?! Te-ai imbatat din nou?
Kevin:-Nu! Nu am baut nimic! Da...de ce nu?! Va potriviti...
Rose:-Ce tot spui?! Sebastian e mai mult ca un frate mai mare, unul mai bun decat cel actual.
Fata lui devine socata, dar si foarte, foarte furioasa....
Kevin:-Bine! Atunci sa iti fie el frate! De acum poti sa ma consideri un prieten, amic sau ce vrei tu, daca frate nu pot sa iti fiu!! *spune furios si iese din camera*
Of, chiar ma bucur ca m-am certat cu Kev, cea mai fericita zi pe care am avut-o...Ar trebui sa pregatesc lucurile pentru maine...Sa vad cum fac cu liceul si unde ne antrenam...Apoi am niste cazuri de vampiri zero de rezolvat si niste vampiri au atacat un grup de hibrizi si acum vor razbunare impotriva noastra deoarece vampirii sunt din zona asta si noi suntem cei responsabili de zona asta...Yey...Apoi trebuie sa semnez niste documente legate de niste chestii cu sedinta la care trebuie sa merg si dupa ce termin restul de munca ar trebui sa ma apuc si de teme...
-Ziua urmatoare-
Dormeam si eu bine mersi pana cand sunt trezita de telefon... Cineva ma suna..
Rose:-Alo?
Erika:-Roseee! N-nu stiu ce se intampla cu mine...Sunt transformata in vampir...
Rose:-Da, doar...Stai un pic... Kev nu ti-a zis?
Erika:-Ce sa imi zica?!
Rose:-Vezi tu, odata pe an toti vampirii isi iau forma reala, adica cea de vampir, si nu se pot transforma in oameni pana acea zi nu se sfarseste...
Erika:-Ce?! Si eu ce ar trebui sa fac?! De ce nu mi-a zis nimeni?! Daca ma vede cineva?!*spune agitandu-se*
Rose:-Calm, vino in padure...Azi o se ne antrenam. Pentru ca nu avem altceva mai bun ce face si il trimit pe Kev dupa tine...
*Ea ofteaza*
Erika:-Ok...si cu liceul??? Ce facem?
Rose:-Lipsim.
Erika:-Dar...off...de ce nu mi-ai zis inainte de ziua asta?
Rose:-Prea multe pe cap si am uitat...
Erika:-Dar macar Kev sa imi fi spus...
Rose:-Serios, daca eu am uitat, de Kev ce sa mai zic...In plus ne-am cam certat...
Erika:-Vrei sa imi spui acum ce s-a intamplat sau vorbim cand ajung?
Rose:-Mai vorbim cand ajungi.
Erika:-Ok...sa nu uiti sa vorbesti cu Kevin sa ii spui sa vina sa ma ia...
Rose:-Nu uit! *apoi inchide*
Si in cele din urma ma dau jos din pat, cu greu. Imi fac rutina de dimineata si ma imbrac...Apoi ma duc la bucatarie unde il intalensc pe Kev si ii spun sa mearga dupa Erika. Da din cap in semn ca a inteles si ma ignora in continuare. Se poarta din nou ca un copil, dar am si eu vina mea... Ma intreb daca ar fi fost mai bine sa avem o viata normala...
In viitor le voi lua locul parintilor mei si va trebui sa am si mai multe responsabilitati...Asa a fost mereu, tot timpul a trebuit sa muncesc din greu deoarece sunt vampirul pursange si asta ma face superioara, dar de multe ori imi doresc doar sa fiu normala... Poate suna egoista, pentru ca sunt mult mai puternica decat altii, dar ii invidiez pe cei care stiu ca pot face ce vor fara a fi consecinte, pe cei care se pot comporta cum vor...Imi e frica, stiind, ca o sa am atatea responsabilitati si ca sunt sanse sa o dau in bara...De asta incerc sa par tot timpul asa increzatoare, pentru a-mi ascunde teama...Ma intreb daca voi fi in stare...
Kevin:-Vezi ca fratele tau, Sebastian, a spus ca ti-a lasat niste acte importante in birou *spune uitandu-se in alta parte, numai la mine nu*
Rose:-Hai, Kev, ti-am spus ca-mi pare rau...
Kevin:-Nu, nu mi-ai spus...
Rose:-Ok, iti zic acum! Imi pare rau!
Kevin:-Nu ma intereseaza parerile tale de rau! Eu nu mai sunt fratele tau, tu nu mai esti sora mea si punct! Du-te la Sebastian *spune evident nervos*
Rose:-Off, chiar sunt o sora asa rea?
Kevin:-Da! Acum scuze, am treaba...vorbim mai...hmm...nu stiu daca mai vorbim ca tu ai treaba cu Sebastian!
Rose:- Stiu ca am treaba, toata treaba aia o fac pentru viitorul nostru... In fiecare zi stau si muncesc, imi bat capul cu toate problemele pe care le am si acum mai esti si tu suparat pe mine... In viitor probabil tu vei pleca si eu voi ramane singura cu munca si munca si munca... Si daca o voi da in bara, daca nu voi reusi?! Intr-o zi va trebui sa iau locul parintilor mei... Si totul doar pentru ca sunt pursange... De mica a trebuit sa invat si de multe ori nu am putut iesi sa ma joc cu copii... A trebuit sa o fac pentru a...Deja am obosit, oricum tie nu-ti pasa... Mergi! Fii liber! Eu am lucuri de rezolvat... *imi arunca o ultima privire,pufneste, apoi iese din bucatarie...peste cateva secunde se aude usa trantita*
Eram sus in biroul meu, citind niste acte, cand aud cum cineva intra in casa... In scurt timp Erika da buzna in biroul meu.
Erika:-Buna!
Rose:-Hey...
Erika:-Ce faci?
Rose:-Ca de obicei, treaba...
Erika:-Ia zi, de ce te-ai certat cu Kevin? Ce s-a intamplat? Era cam nervos cand a venit...
Rose:-S-au intamplat multe... Iar eu am zis ca Sebastian ar fi un bun frate mai mare ca el... Stiu ca n-ar fi trebuit sa o spun, poate eram nervoasa, dar asta nu e o scuza... Poate m-am comportat ca un copil si asta e un lucru pe care urasc sa-l fac, dar chiar daca mi-am cerut scuze nu vrea sa ma ierte... Si am din ce in ce mai multa treaba si deja ma simt ca naiba...
Erika:-O sa fie ok...ai spus asta la nervi...daca vrei vorbesc eu cu el...o sa te ierte pana la urma...nu poate fi suparat o vesnicie....o sa fie bine!
Rose:-Stiu... Dar daca mi se intampla ceva si nu voi putea face treaba pe care o am... Va fi el cel care va trebui sa o faca? Eu nu vreau sa treaca prin ce trec eu... Imi frica sa nu o dau in bara... Oare voi fi in stare sa iau locul parintilor mei?... Scuze ca iti pun asemenea intrebari, doar aveam nevoie sa ma descarc, nu e problema ta...
Erika:-Hei,nu-i nimic... Poti sa imi spui orice... Esti puternica si o sa poti face toate astea...doar sa nu uiti de tine si sa te supra-soliciti... Acum lasa negativismul... O sa vorbesc cu el si poate il fac sa inteleaga... Cand incepem antrenamentul?
Rose:-Nu peste mult timp...
Erika:-Ok...acum ce ar fi sa iei o pauza de la toate hartiile astea si sa mergem jos?
Rose:-Da, dar m-a tot bantuit o intrebare.
Erika:-Ce intrebare?
Rose:-Cum de nu te-ai transformat pana acum in vampir? Adica nu cred ca esti vampir doar de un an sau?
Erika:-Nu stiu...din cate imi amintesc... Atunci murise mama... Eram singura la cimitir langa mormantul ei si dupa am auzit un fosnet in spatele meu... Apoi m-am trezit undeva langa o padure... Asta a fost cam acum un an... Aproximativ...
Rose:-Oi fi fost muscata?
Erika:- Nu stiu... Doar stiu ca am adormit si m-am trezit langa o padure... Habar nu am ce s-a intamplat...
Rose:-Ai vrea sa investighez?
Erika:-Nu...oricum ai multe pe cap... Asta iti mai trebuie...*spune desi parca dorinta se citea in ochii ei* nu mai conteaza...trecutul e trecut!
Rose:-Sigur? Daca e pot vorbi cu Sebastian si cauta el, ca sa nu mai am alte chestii pe cap...
Erika:-Nu stiu ce sa zic... Adica nu vreau sa va mai aduc si altele pe cap...
Rose:-Prietenele fac orice una pentru alta,nu? Si ti se citeste curiozitatea pe fata.
Erika:-Nu serios...lasa...mai bine sa ramana totul un mister... *afiseaza un zambet stangaci* Mergem jos?
Rose:-Ok...
Coboram jos unde il gasim pe Kevin stand pe canapea si jucandu-se pe telefon.
Erika:-Rose, ma astepti putin aici? Vreau sa vorbesc ceva cu Kevin...
Rose:-Cum vrei.
Il ia pe Kevin de mana si ies afara cat timp eu ma asez pe canapea asteptand...
☆Erika pov☆
Am iesit afara cu Kevin, iar cand eram pregatita sa spun ceva ma intreaba...
Kevin:-S-a intamplat ceva?
Erika:-Da...asculta... trebuie sa o intelegi si pe Rose... Are foarte multa treaba, e stresata... A spus doar la nervi... Nu trebuie sa fii suparat pe ea... Doar incearca sa o intelegi...
Kevin:-Deci despre asta era vorba... Asa pot zice si eu multe la nervi... Oricum, eu nu mai sunt fratele ei... E Sebastian...
Erika:-Te rog...intelege...Sebastian nu are cum sa fie fratele ei... Tu esti si daca ai fi fratele ei ai intelege-o...
Kevin:-Hai sa incheiem subiectul asta... Nu vreau sa ne certam...*apoi intra in casa lasandu-ma pe mine in urma...intru si eu si il gasesc stand pe un fotoliu si jucandu-se pe telefon... Ma uit la Rose dezamagita de faptul ca nu am reusit sa il conving si dau din cap in  semn negativ aceasta intelegand mesajul*
Erika:-Cand incepem antrenamentul? *topaind,incercand sa mai inveselesc atmosfera*
Rose:-Astept sa vina Sebastian si plecam...
Erika:-Ok...de abia astept!
Rose:-Mda...
Sebastian:-Gata...
Rose:-Cum suntem toti, putem pleca!
Erika:-Yee,in sfarsitt *topaid de bucurie...defapt nu eram asa bucuroasa, dar incercam si eu sa destind atmosfera*
Kevin:-Asa entuziasmata esti de antrenament?
Erika:-Da! *minciuna* De abia astept...am prea multa energieee...*alta minciuna*
Kevin:-Atunci sa vedem daca tii pasul.
Erika:-Heeeeiiii!!! Nu e corect! Nu stiu cum sa imi folosesc puterile pentru a alerga repede!
Rose:-Da-mi mana! *fac cum imi zice*
Incepem sa alergam repede...cand ne oprim observ ca suntem in locul unde se antreneaza. Ne oprim toti, iar eu o intreb pe Rose ce facem...
Rose:-Intai vreau sa facem o intrecere, dar sa-l asteptam si pe Ry, a zis ca vine.
Kevin:-Vine si Ry???
Rose:-Da.
Erika:-Ok...acum mai avem de asteptat alta printesa! *spun dandu-mi ochii peste cap*
Ryan:- Printesa esti tu. *ma sperii cand apare in spatele meu*
Erika:-Idiotule! Tu esti printesa, nu eu! Acum hai!
Rose:-Erika ai vrea sa ramana unul dintre noi cu tine...Inca nu prea stii cum sa-ti folosesti puterile..
Erika:-Da...e ok...
Rose:-Daca e cine ramane sa te ajute sa inveti un pic cum sa-ti folosesti puterile...
Ryan:-Pot ramane eu...*spune el ranjind... Hmm... Cred ca am o idee ca sa scap de Ryan...*
Erika:-Nu, multumesc Ryan... Iubitule, ramai tu? *fata pe care o facuse Ryan era memorabila*
Kevin:-Da, normal! *ranjind*
Rose:-Bine, atunci eu, Ryan si Sebastian ne vom intrece. Cine da inconjur de doua ori padurii si se intoarce aici castiga.
Rose:-Start!

₩₩₩₩₩₩₩₩₩₩₩₩₩₩
Salut ! Iata ca a venit si capitolul 12. V-am promis ca o sa postez mai des, si asta incerc sa fac...

Dangerous VampiresUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum