Nicol

14 1 0
                                    

    Intru în casă și mă duc în bucãtărie. Cel mai bine acum aș bea un ceai. Pun apă la fiert și îmi pregătesc o ceașcă. Tot nu îmi vine să cred Axel ar face una ca asta fără vreun motiv. Nu pot să înțeleg cu ce am greșit. Ce s-a întâmplat atât de grav încât să mă distrugă în asemenea hal. Chear nu înțeleg cu ce au greșit părinții mei.
    Părinții mei! Uitasem de ei. În ultima vreme am fost distrusă și încă nu pot să cred că părinții mei m-au părasit. Defapt numai din cauza lui Axel eu acum sufăr. Numai din vina lui. Și brusc furia pune stăpânire pe mine. Din vina lui! Numai a lui!
    Dintro dată bâzâitul telefonului ma întrerupe.  Răspund fără să ma uit cine e.
   - Alo! Spun plină de furie.
   - Maya! Ce ai pățit? Strigă Lili îngrijorată!
    - Aaa! Lili. Sunt bine.
    - Nu mai spune, nu știi deloc să minți!
    - Amm, defapt nu mă simt prea bine! Mint eu în continoare.
    - Ok. Cum zici tu. Vroiam doar să te întreb dacă vrei să ieșim în oraș cu gașca în seara asta? Mă întreabă prietena mea.
   - Scuze. Nu am dispoziția necesară. Îmi pare rău Lili.
    - Scuze că îți zic dar mi se pare că în ultimul timp te comporți ciudat. Știi că poi avea încredere în mine.
    - Știu. Îmi pare rău dar nu sunt pregătită să vorbesc despre asta. Dar îți promit că îți voi spune când voi fii pregătită.
    - Bine.
     -Pa.
      Închid telefonul și îl trântesc pe masă. Nu îmi place când trebuie să îmi mint prietenii. Dar chear nu vreau să se îngrijoreze pentru mine sau să sufere.
      Observ că apa fierbe deja așa că iau apa și o pun în ceașcă. Iau ceașca si telefonul și mă duc în sufragerie. Mă așez pe canapeaua de piele, îmi pun ceașca și telefonul pe măsua din fața mea și dau drumul la televizor. Fâțâi programele până găsesc ceva ce pare interesant. Iau o gură din ceaiul meu și mă holbez la televizor.


   Mă trezesc buimăcită și ma uit în jur. Eram în sufragerie. Închid televizorul și mă uit la ceas. 18:30. Îmm m-am plictisit. Trebuia să acept oferta prietenei mele de a ieși în oraș. Ehh cred ca au plecat deja.
   Iau cana și o duc la spalat. Un ciocănit și apoi două bubuituri se auzi în ușă. Mă duc și deschi ușa. Mă uit în jur dar nu era nimeni. Vântul adia încet iar cerul era înorat. Dau sa închid ușa când observ ceva pe jos. Era un plic.
   Îl iau și intru în casă. Oare cine a lăsat plicul? Adică nu cred că am admiratori secreți. Învârt plicul pe o parte și pe alta dar nu e scris nimic. Îl deschid cu grijă  și înăuntru era o scrisoare. O deschid și încep să citesc...
       Dragă Maya,
  Vreau să te avertizez de ce va urma. Îți spun doar că vei regreta ziua în care te-ai născut! Nu mă voi lăsa până nu vei suferi, te voi distruge până nu va mai rămâne nimic din tine. Te voi distruce încet, prin suferința altora. Nu uita, dragă Maya că nu mă voi lăsa până tu nu vei fii MOARTĂ!!!
                                               Cu drag al tău călău, Axel.
    Cum citesc scrisoarea simt cum cerul cu tot cu stele, soare și lună îmi cad în cap. Chear nu-mi vine să cred de ce e capabil acest om. Nu pot să cred. Nu pot. Și cuvintele lui mă înspăimântă. " Al tău călău, Axel". Ce om fără inimă.
     Mă duc în cameră și pun acea foaie întro carte de pe birou. Mă așez în apt și încerc să adorm. Nu după mult timp aud soneria de la intrare. Cobor din pat și mă duc să deschid. În fața mea apare Alex. Oare ce vrea?
  - Amm! Bună Maya! Spune dând cu o mână prin păr.         
   -  Bună. Spun nesigură.
   - Amm, am venit să văd ce faci! Fiindcă Lili nea spus că nu te simti prea bine. Și mă gândeam să verific.
   - Da... Cred. Spun și las capul în jos.
    - Maya ce s-a întâmplat?
    - Nimic.
    - Ok. Cred că ar trebui să plec.
      Se întoarce și dă să plece. Atunci îl prind de mână. Nu știu de ce am făcut asta. Pur și simplu am făcut-o.
      Mă apropii de el, mă ridic pe vârfuri și îl sărut încet. Când mă desprind îmi zâmbește și mă prinde și îmi dă un sărut adânc și plin de iubire. Atunci simt cum lacrimi fierbinți îmi apar pe față când mă gândesc ce aș face dacă Axel iar face vrun rău. Mie teamă. Mie teamă de ce poate face.
     Atunci Alex rupe sărutul și mă privește trist.
    - Îmi pare rău, am greșit cu ceva. Ma întreabă dezamăgit.
    - Nu. Nu e vina ta, e a mea! E numai vina mea. Te rog lasă- mă singură. Te rog, e mai bine așa.
     - Maya, ești bine? Și dacă asta dorești îți voi respecta dorința.
     - Mulțumesc. Murmur eu și intru in casă.
       Mă duc în cameră și mă arunc în pat. Iau o pernă în brațe și încep să plâng. Nu pot sa cred ce viață nasoală am. Îmi urăsc viața.
     
.........................

  Mă trezesc somnoroasă și îmi fac siesta de dimineața. După ce mă îmbrac cu ceva, mă duc și îmi fac o omletă. Mã așez la masă și încep să mănânc. Melodia telefonului meu sunând nebunește mă întrerupe. Iau repede telefonul și răspund.
    - Alo! Maya vino repede. Acum!  Strigă Alex în difuzor.
   - Vin acum. Spun și închid telefonul.
      Oare ce s-a întâmplat de ma-u chemat așa urgent?
     În câreva minute ajung la locul în care mia spus Alex sa vin. Mai exact casa lui Nicol.
      Doamne Dumnezeule. Cea ce am în fata uchilor e de nedescris. Toată casa lui Nicol este complet arsă. Iar niște mașini ale pompierilor tocmai pleacă. Cred că au stins focul. O văd pe Nicol în brete cu Lili și Nina iar băieții lângă ele în stradă. Mă duc lângă ei.
      - Nicol.... Nu apuc să termin că Nicol ma întrerupe.
       - Pleacă! Nenorocito! Mi-ai distrus viata! Pleacă!
      - Nicol, despre ce tot vorbești? Nu am facut nimic.
      - Nu ai făcut nimic? Da sigur! E numai vina ta! Din vina ta! Spune și îmi întinde o foaie. Eram în casă și serveam micul dejun cu familia mea cînd la ușă a sunat cinev. Ies afară și la poartă văd un bilet. Îl citesc apoi casa mea a luat foc. Și părinții mei au murit! Din vina ta! Spune Nicol plângând.
       Iau biletul și îl citesc.
     Totul din vina lui Nicol!
                                    Cu drag, al ei călău!
Nu pot să cred că a făcut asta. De ce? De ce? Axel a fost! El a fost! Nu pot sa cred! În primul rând nu trebuie să afle nimeni de el. Cred ca miar face mai mult rău așa.
     - Nu... Scot printre suspine.
      - Maya ești bine? Mă întreabă îngrijorată Lili.
      - Ce? Da sunt bine.
      Mă las în jos și mă așez pe asfalt și îmi pun capul între palme plângând. Încă ceilali se uită la mine. Înafară de Nicol care nu vrea nici să mai vorbeasca cu mine și o îneleg.
    Dar cea ce nu înțeleg este de ce mi se întâmplă toate mie. Acum îneleg ce vrea să spună prin Te voi distruge prin suferința altora! Ăsta e planul lui Axel. Gata am înțeles. Vrea să ma distrugă prin ami răni prietenii. Nu știu ce pot face în privința asta. Nu îmi vine să cred, că acest om vrea să mă distrugă. Și are dreptate că nu se va lăsa până nu voi fii moartă.
     Dar vă garantez că nu am să renun așa ușor. Nu! Nu voi renuna cât timp știu că mai am zile. Nu voi renunța pentru nimic altceva înafară de prietenii mei. Voi lupta și voi face tot posibilul ca ei să fie bine. Nu vreau să sufere pentru mine. Sau mai ales din vina mea.


Pwp...
     Scuze pentru greșeli!💋💋
 

Moarte pentru prieteni! [TERMINATĂ]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum