6. Scumbag heart

862 35 13
                                    

Acest capitol ii este dedicat Dianei. Stiu ca nu are la baza niciuna dintre melodiile pe care le-a propus ea, dar.. totusi, vreau sa-i dedic acest capitol pentru ca..

SHE LOST HER SOUL!

Anyway, sper sa va palca tuturor acest capitol. Am mai spus ca melodia din dreapta m-a inspirat sa-l scriu? Nu? Da? Whatever :-j xDD

La multi ani wattpaders! 

Alex:

                        Inca doua saptamani si toamna incepe official. Pff.. si daca ar fi fost doar asta. Pe 1 octombrie o sa fie prima mea zi de studenta. Ma bucur ca am terminat liceul, dar pe de alta parte o sa-mi fie dor de toti prietenii pe care mi i-am facut in ultimul an. “Hmm.. ce vorbesc? Doar n-o sa devin acum melancolica. Alex gandeste-te! Esti studenta! O sa pleci in alt oras, n-o sa mai trebuiasca sa depinzi de parinti!.. Bine, doar cand ai nevoie de bani, dar asta nu se pune. O sa poti petrece in fiecare noapte pentru ca n-o sa fie nimeni care sa-ti spuna la ce ora trebuie sa ajungi acasa.” Imi spuneam in gand incercand sa ma conving ca viata de student a fi cea mai tare experienta pe care am trait-o vreodata.

Asa era. Peste doua saptamani aveam sa fiu libera ca pasarea cerului. Ha!

Dintr-o data am inceput sa aud un sunet infundat. Era telefonul meu care suna in continuu. Dar oare pe unde naiba l-am pus? M-am ridicat din pat si am inceput sa-l caut prin toata camera. Buuuuuun! S-a si oprit din sunat. Acum sigur nu aveam sa-l mai agsesc. Dar pe unde putea sa fie? L-am cautat sub pat, sub asternuturi, sub birou, prin toate sertarele posibile si imposibile…

Mi-am dus mana la cap si am inceput sa rad. Ce bleaga eram. L-am lasat in sacoul cu care am fost imbracata de dimineata.

Am deschis dulapul si am cautat in buzunnarul sacoului. Acolo era! 7 mesaje? Hmm.. sa vedem. Majoritatea erau neinteresante.. dar ultimul. Yeah! Ultimul era de la o fosta colega de liceu: “ In seara asta petrecere la mine acasa. Sunt invitati absolventii tuturor claselor de a 12ª din liceu.” Perfect! O sa vina toti tipii aia buni din 12C. Haha!

            Am iesit din camera plina de entuziasm.

                        -Tata! Mel! Ii strigam in timp ce coboram scarile.

                        -Suntem in living, s-a auzit vocea lui Mel.

Am luat-o, practic, la fuga. Vroiam sa ajung cat mai repede la ei si sa le spun despre planurile mele din acea seara.

Am intrat in sufragerie gafaind. Da, stiu ca nu e prea lung drumul de la camera mea la sufragerie, dar atunci cand esti entuziasmat obosesti mai repede (u.u).

                        -Uite, stiti, diseara e o petrecere la o fost colega acasa iar eu am de gand sa ma duc. Nu va cer permisiunea, doar v-am spus ce planuri am ca sa nu-mi faceti voi alte planuri, le-am spus dintr-o suflare.

                        -Da, da stim despre ce petrecere este vorba. Mai devreme ne-a spus si Daniel despre ea, a spus tata aruncandu-mi o privire taioasa.

                        -De ce te uiti asa la mine?

                        -Ia gandeste-te, a spus Mel.

Ce Doamne iarta-ma aveau astia doi? Frate, doar n-am facut nimic.

                        -M-am gandit.

                        -Si? A intrebat tata.

                        -Si, nu gasesc niciun motiv pentru care ai putea sa te uiti la mine in.. felul ala. Doamne tata, ma sperii.

The Art Of Not Giving a F*ck (on hiatus)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum