Acest capitol ii este dedicat lui @Flaviii deoarece ea a zis ca-i place Paul si ca i-ar placea sa-l mai bag si in alte capitole :)
________________________________________________________________________
Azi am avut primele cursuri. Bine, nu a fost cine stie ce pentru ca doar ne-am primit programul, am fost impartiti in grupe si am povestit cu noii colegi.
Nu stiu de ce, dar presimt ca de saptamana viitoare o sa fie mult mai aiurea. Cine naiba m-a pus sa merg la drept? Nu puteam sa-mi aleg si eu ceva mai usor si mai placut? Pana la urma Paul a fost cel mai inteligent dintre toti. El si-a ales teatru. Foarte fain. E liber sa se distreze trei ani de studentie in timp ce eu o sa trebuiasca sa tocesc cum n-am mai facut niciodata. Pft.
Am intrat in apartament. Intuneric. Liniste. Din nou? Idiotul de Daniel era mai mereu plecat, iar eu trebuia sa stau si sa ma plictisesc singura. Arggg! Am dat drumul unui strigat plictisit si m-am tolanit pe canapeaua mare din sufragerie. Am pornit tv-ul si am inceput sa butonez telecomanda incercand sa gasesc ceva interesant(?) Nimic, nimic! Nu mai era nimic normal la tv. L-am inchis si am deschis laptop-ul. Am dat drumul la radio si am mers la bucatarie. Dupa atatea ore in care m-am plimbat dintr-o sala intr-alta, mi s-a facut foame. In timp ce-mi puneam niste legume la fiert, la radi-o a inceput dintr-o data sa cante una dintre melodiile preferate a lui tata.
Am zambit si am fugit repede la laptop. Am dat volumul la maxim, am luat peria de par in mana si am inceput sa dansez si sa cant :
-I want to break free. I want to break freeeee ! I want to break free from your life, you’re so self satified- I don’t need yooooou!
In timp ce radeam, dansam, cantam.. In timp ce ma distram singura, (pentru ca da! Pot sa ma distrez si singura! ) am auzit usa de la intrare si am ramas blocata.
Il priveam si nu stiam cum sa reactionez. Adica.. ce cauta el aici? Cum a intrat?
-Hey, hey.. nu te opri din cauza mea, mi-a zis razand.
-Paul. Cum ai intrat?
-Usa era deschisa.
-Dar cum ai intrat in bloc?
-Ah.. o batranica draguta m-a lasat sa intru.
-Oh.. ok, m-am asezat cuminte pe canapea.
-Hey, nu-ti strica distractia din cauza mea. Din contra! a oprit radio-ul si a pus melodia din calculator. Am zambit si m-am ridicat in picioare. I want to break freee! I want to break freee! A inceput sa cante sis a danseze. Stai, a spus si a oprit melodia. Am o idée mai buna. Care e camera ta?
- Prima de langa baie. De ce? L-am intrebat curioasa.
-You’ll see ! si a intrat in camera mea.
M-am asezat din nou pe canapea. Ce avea de gand sa faca? Adevarul era ca Paul mereu a fost putin sarit de pe fix, dar.. Eh ! Nu conteaza ce avea sa faca. Un lucru era sigur : cu el mereu aveam sa ma distrez.
Mda, probabil ca va intrebati acum : « Paul nu e ala cu care l-a inselat pe Tudor ? Prietenul cel mai bun al fostului ei ? » Ei bine, ba da. El e. Doar ca.. nu mai e prietenul cel mai bun al lui Tudor. Si nu l-am chiar inselat cu el.. Doar ne-am sarutat o data. Bine, de doua ori.. sau trei. Nu conteaza! Chestia e ca doar ne-am sarutat, nimic mai mult. In plus, cat timp am fost cu Tudor, Paul era cel care ma baga cel mai mult in seama cand ieseam cu ei. Cam el era singurul care chiar parea sa fie el insusi in prezenta mea, iar eu mereu ma distram alaturi de el. Deci.. hai sa spunem ca Paul acum e prietenul meu. Nu iubitul. Prietenul.
Dupa 15 minute lungi de stat in camera mea, 15 minute in care am crezut ca o sa ma ia somnul, in sfarsit s-a auzit vocea lui spunandu-mi sa dau drumul la melodie. Am facut o fata ciuddata apoi i-am dat drumul.
Nu mare mi-a fost mirarea cand l-am vazut pe dragul de el iesind din camera mea purtand o fusta neagra si super scurta, un top roz umflat cu servetele, o esarfa verde si o pereche de jambiere care nu se potriveau DELOC cu tinuta lui. Dar asta nu era tot: desupra buzei superioare avea desenata o mustata de toata minunea, iar parul carliontat ii era mai ciufulit decat de obicei.
A iesit din camera in toata splendoarea lui de travestit si a inceput sa danseze si sa cante.
Am inceput sa rad. Mi-am prins parul in doua codite, i-am luat esarfa de la gat si mi-am pus-o mie.
Dansam ca doi nebuni imitandu-i pe Freddie Mercury si pe Brian May in video. Normal, Paul era Freddie, iar eu eram Brian.
“But life still goes on
I can't get used to living without, living without
Living without you by my side
I don't want to live alooooone!”
Cantam melodia in cor, de fapt mai mult “zbieram” melodia in cor, si radeam sin e distram ca doi copii mici. Doamne ce iubeam momentele alea. Dansam si nu ne mai saturam. La un moment dat am pus melodia pe repeat. Cu fiecare minut ce trecea, noi, in loc sa obosim aveam din ce in ce mai multa energie.
-Hey! Ce nai…
Nici nu am auzit cand Daniel a intrat pe usa, doar ne-am trezit cu el blocat in prag si cu o fata de “A venit Apocalipsa!” Pentru o secunda ne-am oprit din.. ceea ce faceam si i-am zambit nestiind cum sa reactionam. Dar din nou Paul si felul lui de a nu-i pasa de ceilalti s-a apropiat de Daniel incercand sa imite o femeie si a inceput:
-So, baby can’t you see? I’ve got to break free!! I’ve got to break free!
-I want to break free! I want, I want, I want to break freeee, l-am urmat eu imediat.
-Cine sunteti voi si ce naiba ati facut cu Alex si Paul.. voi.. extraterestrilor? A intrebat Daniel incercand sa fie “ingrozit”, dar se vedea pe fata lui ca se distra vazandu-ne asa. A inchis usa inainte ca vre-un vecin sa ne vada si a dat muzica mai incet.
-I’m just a musical prostitute, my dear, i-a raspuns Paul cu un accent britanic si privindu-l pe Daniel de sus.
-And I’m.. I’m his fish! Am raspuns eu si mi-am incrucisat bratele.
-Voi doi.. dunteti sariti de pe fix, si-a dat in sfarsit drumul la ras. Paul.. imi placi mult mai mult asa, i-a spus razand si i-a tras cu ochiul.
-Oh, te rog, a spus paul asezandu-se pe canapea cu picioarele incrucisate. E imposibil sa nu ma placi.. in orice fel as fi imbracat. Adica.. uite-te la mine: sunt grozav! Uite-te la, uitandu-se la Daniel cu o spranceana ridicata, hmm.. uite-te la oglinda : not so much !
Am inceput sa rad. Baiatu asta chiar stia sa scoata perle !
CITEȘTI
The Art Of Not Giving a F*ck (on hiatus)
Teen FictionIn fiecare "Nu-mi pasa" exista preocupare. In fiecare "nu ma intereseaza ce cred oamenii despre mine" exista interes. Cei care spun ca nu le pasa de nimeni si nimic sunt de fapt cei care se consuma cel mai mult, sunt cei carora le pasa cel mai mult...