The Art Of Not Giving a F*ck (on hiatus)

9. Home, new home

 Se pare ca noul capitol a venit mai repede decat ma asteptam :))

Nu e atat de grozav, e doar o introducere in their new world. Oricum, sper sa nu fie chiar atat de groaznic :)

Daniel:

          -Daniel, trezeste-te, se auzea din departare vocea mamei. Am presupus ca o aud in somn, asa ca mi-am tras plapuma pe fata si am incercat sa-mi continui visul pe care-l avea. Parca visam ceva despre o masina.. Da, primeam o masina noua. Trebuia sa-mi continui visul. Daniel, e timpul sa te trezesti. S-a auzit din nou vocea mamei, dar de aceasta data mai puternica. Nu vrei sa te trezesti? Nu vrei sa mergem la Bucuresti sa-ti vezi noula apartament..?

Am scos un mormait care vroia sa insemne « Nu. Lasa-ma sa dorm. » si am incercat sa-mi intiparesc in minte Furdul acela Mondeo Titanium de culoare neagra la care visam de cativa ani incoace.

“Daniel.. Mai vrei o masina noua?” a intrebat mama din nou, de data aceasta foarte aproape de urechea mea. Masina? Deci nu visam? Sau visam? Masina? A zis cumva masina? Am sarit din pat ca ars si am zambit larg:

          -Da, normal ca vreau!

          -Si eu. Acum ridica-te si imbraca-te, a inceput sa rada si a iesit din camera.

Ce? Did my mom just trolled me? Ha! Am pufnit s imam ridicat din pat.

Deci asta era ziua cea mare. Ziua in care ma voi muta intr-un apartament cu 3 camere situat in mijlocul capitalei. Ziua libertatii! Ce tot zic aici? Frate, daca nu mai stau cu mama  cine o sa-mi faca toate poftele? Cine o sa-mi faca de mancare? Cine o sa-mi spele hainele? Pfft!

Dar chiar sunt tampit, am ras si mi-am lipit palma de frunte. Pentru ce mai e Alex daca nu pentru toate astea? La urma urmei in ultimele zile am avut-o la degetul mic.. pot sa continui asa inca putin, nu? Bineinteles ca pot.

Am coborat scarile. Bagajele erau deja jos iar vocea revoltata a blondinei se auzea ca un ecou.

          -Tati tu chiar ai incredere sa ma lasi sa locuiesc in acelasi apartament cu Daniel?!

          -De ce nu? Fi serioasa, Alex.. ce s-ar putea intampla?

          -Pai, pai.. suntem un baiat si o fata. Singuri. In acelasi apartament.

          -Asa, si?

          -Cum si..? Gandeste-te, tati!

          -Fi serioasa Alex. Doar nu o sa va omorati. In plus, am vazut ca in ultimele zile nu v-ati mai certat deloc.

          -Da, dar asta pentru ca.. si s-a oprit din vorbit. Fata asta e nebuna? Doar nu are de gand sa-i spuna lui Stefan tot? Nu stiam daca sa mai stau sa le ascult discutia sau sa intervin inainte ca Alex sa scoata vre-o tampenie pe gura ei cea mare.

          -Alex, cred ca ar fi timpul sa termini. Stiu ca vrei un apartament doar pentru tine, dar de unde atatia bani? A intervenit mama intrand in sufragerie.

          -Pai.. tati are bani destui. Poate sa-mi cumpere, s-a uitat la Stefan si a inceput sa-si faca din nou jocul cu clipitul genelor.

          -Alex, gata. Oricum, cine crezi ca mai gaseste apartament in ultimul moment? Pe asta l-am cumparat din vara. Stati amandoi in acelasi apartament si am incheiat discutia.